Într-o evoluție dramatică a crizei pensiilor speciale, coaliția de guvernare își menține poziția fermă în fața pretențiilor magistraților, anunțând că este pregătită să adopte proiectul de lege în forma sa actuală. Premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, au făcut un ultim apel către Președintele României pentru o mediere finală cu judecătorii, însă par hotărâți să nu mai cedeze în fața presiunilor.

Într-o evoluție dramatică a crizei pensiilor speciale, coaliția de guvernare își menține poziția fermă în fața pretențiilor magistraților, anunțând că este pregătită să adopte proiectul de lege în forma sa actuală. Premierul Ilie Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, au făcut un ultim apel către Președintele României pentru o mediere finală cu judecătorii, însă par hotărâți să nu mai cedeze în fața presiunilor.Noul proiect de lege, care nu diferă substanțial de versiunea anterioară respinsă de Curtea Constituțională, prevede o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani pentru implementarea noului sistem de pensii. Această modificare minoră pare să fie singura concesie pe care Guvernul este dispus să o facă.

Tensiunile au escaladat după ce magistrații au solicitat pensii aproape egale cu salariile lor actuale, o cerere considerată exagerată de către liderii coaliției. În replică, aceștia au propus menținerea pensiei la 70% din ultimul venit net, o cifră deja considerată generoasă în comparație cu standardele europene.

Situația este cu atât mai presantă cu cât România are la dispoziție doar 10 zile pentru a îndeplini jaloanele PNRR și a evita pierderea fondurilor europene. Acest termen limită pune o presiune semnificativă asupra tuturor părților implicate.

Reacțiile din spectrul politic sunt diverse. În timp ce PSD și PNL par aliniate în susținerea proiectului actual, USR se opune oricărei forme de pensie care ar depăși salariul net. Acest conflict evidențiază disparitatea majoră între pensiile magistraților și cele ale majorității românilor, care primesc între 45% și 50% din media salariilor lor.

Deznodământul acestei dispute rămâne incert, dar consecințele sale ar putea avea un impact profund asupra sistemului judiciar și asupra relației dintre puterea judecătorească și cea executivă în România. Cu timpul scurt rămas la dispoziție și cu pozițiile aparent ireconciliabile, se prefigurează o perioadă de intense negocieri și posibile confruntări politice și juridice.