Curtea Constituțională a României (CCR) a validat miercuri, 18 februarie 2026, cu un scor de 6 la 3, Legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, punând capăt unui blocaj instituțional marcat de cinci amânări și acuzații reciproce între puterile statului. Decizia, care confirmă legalitatea creșterii vârstei de pensionare și a recalculării cuantumului pensiilor pentru judecători și procurori, a fost precedată de o scurgere de informații pe rețelele sociale: Sorin Grindeanu (PSD) a anticipat soluția oficială cu 30 de minute înainte de anunț.

---

O victorie politică „cu demisia pe masă”

Deznodământul de la CCR marchează un succes strategic pentru actuala coaliție de guvernare, dar mai ales pentru premierul Ilie Bolojan. Potrivit analiștilor, acesta și-a asumat un risc major, condiționând stabilitatea mandatului de trecerea acestei reforme.

„Dacă ne referim la nivel politic și de politici, este evident că prim-ministrul este cel care câștigă”, explică politologul Cristian Pîrvulescu. Acesta descrie situația ca pe un „război de uzură lung cu puterea juridică”, pe care Bolojan pare să-l fi tranșat în favoarea Executivului. Totuși, expertul avertizează că este doar o „victorie de etapă”, deoarece impactul real depinde de motivarea instanței.

Pe lista câștigătorilor figurează și Sorin Grindeanu, președintele PSD, a cărui influență asupra ritmului decizional de la CCR a fost intens speculată în ultimele luni.

Argumentele Curții: Reforma, un „scut” împotriva dezechilibrului bugetar

Judecătorii constituționali au respins obiecțiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), validând procedura angajării răspunderii Guvernului. CCR a stabilit că:

• Urgența este justificată: Reforma este critică pentru evitarea unui colaps bugetar și pentru respectarea angajamentelor din PNRR.
• Mecanism tranzitoriu: Legea introduce un raport invers proporțional între vechimea în funcție și vârsta de pensionare, oferind o perioadă de adaptare sistemului.
• Suveranitatea Legislativului: Curtea a precizat că nu are competența de a stabili valori nominale sau procente pentru pensii, acestea fiind atributul Parlamentului și Guvernului.

„Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență”, se arată în comunicatul oficial al CCR.

Cursa pentru cele 231 de milioane de euro

Dincolo de victoria politică, miza imediată este una financiară: deblocarea unei tranșe de 231 de milioane de euro din PNRR, sumă suspendată de Comisia Europeană din cauza lipsei reformei pensiilor speciale.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că a demarat deja consultările cu oficialii europeni. „Odată cu promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan, vom putea în sfârșit demonstra îndeplinirea reformei”, a declarat Pîslaru. El a recunoscut însă că termenul-limită de 28 noiembrie a fost depășit cu peste două luni și că va fi nevoie de eforturi diplomatice intense pentru a salva banii.

Culisele votului: Tabăra PSD și „boicotul” eșuat

Decizia de miercuri a scos la iveală faliile adânci din interiorul Curții. Grupul celor patru judecători numiți la propunerea PSD — Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc — a fost acuzați constant de tergiversarea dosarului.

În decembrie 2025, aceștia au lăsat instituția fără cvorum, părăsind sala de ședințe. Totuși, la votul final din 18 februarie, echilibrul s-a înclinat în favoarea constituționalității. Se pare că factorul decisiv a fost Mihai Busuioc, ultima propunere a PSD pentru CCR, care ar fi votat în final alături de tabăra favorabilă legii, asigurând astfel majoritatea necesară.