București – Într-o alocuțiune susținută sâmbătă la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a marcat Ziua Europei printr-un discurs care a îmbinat recunoașterea beneficiilor economice ale apartenenței la blocul comunitar cu o serie de critici tăioase la adresa politicilor europene, adoptând un ton cu accente suveraniste. Șeful statului a îndemnat la o dezbatere onestă, afirmând că, în prezent, tema europeană divizează societatea românească din cauza absenței dialogului real în favoarea sloganurilor politice.

Bilanțul celor 20 de ani: „Românii o duc mult mai bine”

Președintele a prezentat o radiografie financiară a integrării, subliniind că România a înregistrat un profit net de 74 de miliarde de euro (110 miliarde încasate față de 36 de miliarde plătite). Printre realizările menționate se numără:

• Creșterea nivelului de trai: Salariul mediu a crescut de trei ori, atingând 80% din media UE.
• Infrastructură și Agricultură: 4.000 km de drumuri modernizate și 45 de miliarde de euro direcționate către dezvoltarea rurală.
• Identitate națională: Finanțarea restaurării unor situri simbolice, precum Sarmizegetusa și numeroase lăcașuri de cult.

Totuși, Nicușor Dan a punctat și umbrele acestui progres, menționând corupția care „sfidează” cetățenii și disparitățile salariale accentuate.

Critici directe la adresa politicilor UE: „Europa a făcut greșeli”

Într-o turnură rară pentru un lider de stat din flancul estic, președintele a enumerat punctual eșecurile pe care le atribuie deciziilor de la Bruxelles. Acesta a calificat drept „greșeli” dependența energetică de gazul rusesc după renunțarea la energia nucleară, neglijarea industriei de apărare și stabilirea unor ținte de mediu „mult prea ambițioase” care au afectat industria grea.

„Europa a acționat ideologic pe mai multe subiecte”, a declarat Nicușor Dan, subliniind că aceste teme trebuie discutate „cu cărțile pe masă”, fără a fi catalogate automat drept mesaje anti-europene.

Interesul național și combaterea „lozincilor”

Șeful statului a respins retorica conform căreia liderii de la București „primesc ordine” de la Bruxelles, numind-o o lozincă ce blochează dezbaterea reală. Totuși, el a recunoscut că, în trecut, România a fost „slabă” în negocierile comunitare și nu și-a apărat coerent obiectivele într-un spațiu în care toate statele își urmăresc propriile interese.

„Nu este cenaclu, este politică”, a avertizat președintele, susținând că România a devenit acum un actor credibil, capabil să formeze alianțe pentru a-și impune propriile politici.

Direcții externe: Moldova și parteneriatul cu SUA

În finalul discursului, Nicușor Dan a reafirmat două coordonate strategice ale mandatului său:

1. Relația Transatlantică: Necesitatea unui parteneriat „corect, solid și echitabil” între UE și Statele Unite.
2. Extinderea UE: Susținerea necondiționată pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, obiectiv definit drept „important” pentru securitatea și identitatea regională.

Discursul președintelui marchează o schimbare de paradigmă în comunicarea de la Cotroceni, glisând spre o poziție mai pragmatică și critică în cadrul familiei europene, menită să răspundă curentelor suveraniste interne prin asumarea unei agende axate pe „interesul național”.