BUCUREȘTI – Finalul de an 2025 aduce un blocaj instituțional major la vârful justiției din România. Curtea Constituțională a României (CCR) a devenit scena unui conflict deschis între președinta instituției, Simina Tănăsescu, și un grup de patru judecători, toți propuși de Partidul Social Democrat, miza fiind controversata lege a pensiilor speciale ale magistraților.

Taberele conflictului: „Aripa PSD” vs. Conducerea CCR

Tensiunile au atins punctul culminant în ultimele zile ale lunii decembrie, când lipsa de cvorum a paralizat activitatea Curții. Protagoniștii boicotului sunt judecătorii Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc, numiți în funcții la propunerea social-democraților. Prin absența lor, deliberările asupra legii care ar putea elimina pensiile de serviciu ale magistraților au fost suspendate sine die.

Într-o declarație comună fără precedent, cei patru magistrați au acuzat-o pe președinta Simina Tănăsescu de forțarea procedurilor. Potrivit acestora, Tănăsescu s-a autodesemnat judecător-raportor imediat după înregistrarea sesizării (5 decembrie 2025) și a stabilit un calendar de judecată considerat de contestatari „prea scurt”, inclusiv termene fixate în zile nelucrătoare – duminică, 28 decembrie.

„Fixarea termenului într-o zi de duminică este un fapt lipsit de precedent. Se riscă afectarea calității deliberării prin impunerea unui ritm accelerat, de la o zi la alta”, au susținut judecătorii contestatari, care au cerut amânarea cauzei pentru ianuarie 2026, invocând necesitatea unui studiu aprofundat și clarificări din partea Guvernului.

Mărul discordiei: Guvernul și studiul de impact

Grupul celor patru a condiționat reluarea dezbaterilor de un punct de vedere public al Guvernului, prin care Executivul să admită că noua lege nu doar modifică, ci abrogă efectiv dreptul magistraților la pensie de serviciu. În replică, președinta CCR a tranșat disputa tehnică, invocând jurisprudența Curții: „Studiile de impact nu constituie un criteriu de constituționalitate”, a declarat Simina Tănăsescu, respingând ideea că absența documentelor guvernamentale ar trebui să blocheze decizia judecătorilor.

Duminică, 28 decembrie, plecarea din sală a judecătorului Mihai Busuioc – ultimul sosit în „grupul celor patru” și fost președinte al Curții de Conturi – a lăsat ședința fără cvorumul minim de șase judecători. A doua zi, pe 29 decembrie, ultima șansă pentru ca legea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, cei patru au refuzat să se prezinte la serviciu.

Reacții politice dure: „O batjocură la adresa țării”

Blocajul de la CCR a generat un val de reacții vehemente pe scena politică. Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a catalogat situația drept „o batjocură”, cerând explicații publice PSD-ului pentru selecția magistraților care, în opinia sa, duc instituția în derizoriu.

Din partea liberalilor, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis un mesaj ferm de susținere pentru premierul Ilie Bolojan: „Reforma pensiilor înseamnă sfârșitul privilegiilor. Premierul nu va ceda presiunilor, fie ele politice sau instituționale”.

Conflictul a reaprins și tensiunile din coaliție, fostul lider PNL Ludovic Orban solicitând chiar excluderea PSD de la guvernare, acuzând partidul că orchestrează blocarea reformei prin interpușii săi de la CCR. Analistul politic Cristian Pîrvulescu nuanțează însă situația, sugerând că presiunea nu vine neapărat de la partid, ci din interiorul sistemului judiciar, magistrații fiind cei care își apără privilegiile.

Rămâne de văzut dacă presiunea publică va debloca activitatea Curții sau dacă „greva constituțională” va împinge reforma pensiilor speciale într-un nou an de incertitudine.