Ca meniul să fie complet, apare în decor și un general care își amintește, pe un ton plin de admirație, cum domnul Veștea, pe vremea când patrona Consiliul Județean Brașov, manifesta un dezinteres olimpic față de orice hârțogărie sau proiect care depindea de instituția lui pentru modernizarea poligonului militar de la Cincu. Un partener de nădejde, ce să zicem, exact omul potrivit pentru a conduce guvernul într-un context de război la graniță.
Marea strategie a președintelui Nicușor Dan a ajuns la faza pe ciordite: se bazează pe racolarea câtorva trădători de ocazie din PNL pentru a strânge voturile necesare trecerii Guvernului Veștea. Felicitări! O victorie de etapă colosală, care nu face altceva decât să prelungească agonia unei țări întregi.
Nicușor Dan pare complet decuplat de la realitate și refuză să vadă un adevăr istoric crunt: PSD moare. Este un proces biologic și politic inevitabil. Nu poți să stai 35 de ani la putere blocând absolut orice reformă, mimând democrația și căpătuindu-te pe spatele proștilor, fără să vină nota de plată. Sigur, la televizor ne sunt vândute „fețe noi”, dar în teritoriu, prin filiale, găsim aceiași baroni fosilizați, unii plantați acolo încă de pe vremea când PCR-ul schimba doar carnetele de partid cu cele de revoluționari.
Electoratul s-a scârbit definitiv de această mizerie. Iar cu ajutorul algoritmilor și al tehnologiei moderne, masa de manevră a primit exact mesajele populiste care îi gâdilă orgoliul, migrând masiv către AUR. Asta este soarta naturală a PSD: să se dezintegreze și să fie absorbit de AUR. Practic, se schimbă o etichetă cu alta, dar produsul rămâne același: un partid cu mână de fier, plin de gargaragii și demagogi, exact pe gustul publicului larg.
Marea eroare de calcul a geniului de la Cotroceni este că, din dorința absurdă de a evita un AUR la 50% în sondaje, ține cu dinții în viață un cadavru politic anti-românesc, anti-reforme, anti-justiție și anti-oameni. Vestea proastă pentru președinte este că ascensiunea extremiștilor se va întâmpla oricum. Cu cât amâni mai mult stârpirea definitivă a PSD-ului, cu atât mai monstruos, mai mare și mai violent va fi acest AUR când va prelua controlul total.
Direcția este clară: mergem direct și inevitabil în gard. Însă matematica economică nu iartă pe nimeni, domnule președinte! Una este să intri în colaps financiar cu o datorie publică de 60% din PIB și cu totul altceva este să te izbești de zid când datoria va atinge 80%, 90% sau chiar 100%. Această diferență dintre supraviețuire și faliment total pare să depășească capacitatea de înțelegere de la vârful statului.
Adevărata tragedie este șansa istorică pe care Nicușor Dan a irosit-o de la bun început pe șuete, negocieri sterile și protocol de prost gust. În primele luni de la preluarea mandatului, având în spate legitimitatea uriașă a celor 6,2 milioane de voturi, trebuia să intre cu tancul în sistem. Să își numească oamenii lui la servicii, șefii lui la parchete, iar oricine îndrăznea să sufle în fața voinței populare trebuia eliminat instantaneu din jocul politic. Cine ar fi avut curaj să crâcnească în fața unui președinte cu un asemenea capital de încredere?
Dar a ales să fie moale. S-a așezat la mese de negocieri cu rechinii din PSD, iar băieții din Kiseleff, bătrâni în rele, s-au prins rapid că „salvatorul” e slab, l-au dus cu preșul și l-au prostit ca pe un amator în timp ce îi serveau cafeaua pe post de suport de analiză.