MOSCOVA – Ucraina a lansat joi cea mai masivă operațiune aeriană cu vehicule fără pilot (UAV) asupra Moscovei și a regiunilor limitrofe din ultimii doi ani, provocând incendii de proporții la obiective energetice și comerciale strategice, precum și perturbări severe ale traficului aerian. Atacul de anvergură a fost declanșat cu doar câteva ore înainte ca președintele rus Vladimir Putin să primească liderii din Asia de Sud-Est la summitul ASEAN organizat în orașul Kazan, situat la aproximativ 700 de kilometri est de capitală.

Potrivit declarațiilor oficiale ale primarului Moscovei, Serghei Sobianin, sistemele de apărare aeriană s-au confruntat cu un asalt susținut. Edilul a confirmat că mai multe drone au reușit să străpungă barajul antiaerian și au lovit Rafinăria de petrol din Moscova (MNPZ), situată în districtul Kapotnia din sud-estul metropolei. Aceasta este a doua lovitură reușită de forțele ucrainene asupra aceleiași facilități în decurs de doar 48 de ore, după ce un incident similar înregistrat marți forțase deja conducerea platformei industriale să suspende temporar operațiunile tehnologice.

Explozii violente surprinse de CNN și evacuări pe aeroportul Șeremetievo

O înregistrare video geolocalizată și verificată de jurnaliștii rețelei americane CNN a surprins momentul exact al deflagrațiilor de la rafinăria moscovită. Imaginile relevă o primă coloană masivă de fum negru urmată, la scurt timp, de o a doua explozie de mare putere care a aruncat în aer acoperișul unui rezervor de mari dimensiuni utilizat pentru depozitarea combustibilului. Autoritățile ruse au instituit restricții rutiere în jurul perimetrului industrial, deși inițial au evitat să detalieze amploarea pagubelor materiale.

Efectele atacului au perturbat direct și sectorul transporturilor. Aeroportul Șeremetievo, cel mai aglomerat nod aerian al Federației Ruse, a activat protocoalele de urgență, evacuând pasagerii în „locații sigure” și restricționând temporar decolările și aterizările. În paralel, guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a raportat prăbușirea unei drone într-o clădire rezidențială din districtul Jukovski și izbucnirea unui incendiu într-un centru comercial de la periferia capitalei, cauzat de resturile de echipamente interceptate.

Divergențe în raportările oficiale privind numărul de vectori aerieni

Bilanțul total al dronelor utilizate în cadrul acestei operațiuni rămâne marcat de neconcordanțe între datele oferite de structurile administrative și cele militare de la Moscova:

• Primarul Serghei Sobianin a raportat inițial doborârea a peste 60 de drone care evoluau direct spre spațiul aerian al capitalei, revenind ulterior cu o estimare de 180 de aparate distruse pe căile de acces către Moscova.
• Ministerul Apărării al Federației Ruse a emis un comunicat oficial în care susține că forțele de descurajare aeriană au interceptat și neutralizat peste 500 de drone ucrainene pe parcursul întregii nopți.

Strategia de uzură a Kievului și contextul diplomatic de la Kazan

Această ofensivă aeriană reprezintă o componentă cheie a strategiei militare a Kievului de a reduce potențialul economic și logistic al Federației Ruse, în contextul unui conflict militar care durează de peste patru ani. Prin lovirea sistematică a rafinăriilor de petrol, Ucraina urmărește diminuarea veniturilor vitale destinate bugetului de război al Kremlinului și crearea unor disfuncționalități de aprovizionare pentru trupele ruse aflate pe linia frontului.

În ciuda presiunii logistice reflectate direct asupra capitalei, președintele Vladimir Putin a menținut agenda summitului de la Kazan, unde s-a întâlnit cu prim-miniștrii din Thailanda, Vietnam, Cambodgia, Laos, Malaysia și Singapore, alături de președintele filipinez Ferdinand Marcos. Conform analizelor de politică externă publicate de agenția AFP, Kremlinul încearcă să proiecteze un mesaj de stabilitate internă și reziliență economică, în timp ce refuză constant orice dialog direct cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și își menține obiectivul militar de a anexa prin forță regiunea Donbas.