TEHERAN — Tensiunile sociale din Iran au atins un nou punct critic în cea de-a 12-a noapte consecutivă de proteste, marcând o escaladare semnificativă a revoltei împotriva regimului teocratic condus de ayatollahul Ali Khamenei. În premieră de la izbucnirea mișcării de stradă, manifestațiile s-au extins în Tabriz, unul dintre cele mai importante orașe ale țării, în timp ce autoritățile au recurs la o blocadă digitală totală.

„Cortina de fier” digitală Într-o încercare de a opri coordonarea protestatarilor și diseminarea imaginilor cu revoltele, regimul de la Teheran a deconectat țara de la rețeaua globală de internet. Grupul de monitorizare NetBlocks a confirmat că incidentul face parte dintr-o serie de măsuri de cenzură menite să obstrucționeze dreptul la comunicare într-un moment critic. Datele Cloudflare Radar indică faptul că, începând cu ora locală 22:15, Iranul a devenit practic izolat digital.

Revolta se extinde: Tabrizul iese în stradă În ciuda blocadei informaționale, protestele continuă să se intensifice, alimentate de apelurile lui Reza Pahlavi, fiul ultimului Șah al Iranului. Acesta i-a îndemnat pe cei peste 91 de milioane de iranieni să continue lupta împotriva regimului islamic.

Mesajul său a rezonat puternic în nord-vestul țării. Potrivit Iran International, locuitorii din Tabriz au ieșit pentru prima dată în stradă, scandând „Trăiască Șahul!”. Scene similare au fost raportate în orașul Gorgan, în timp ce la Khorramabad situația a devenit violentă: protestatarii au incendiat biroul guvernatorului local și au fluturat drapelul național anterior Revoluției Islamice din 1979.

În capitala Teheran, furia mulțimii s-a îndreptat împotriva simbolurilor regimului, un banner omagial dedicat generalului Qassem Soleimani (ucis în 2020) fiind incendiat.

Reacția regimului și contextul economic Pentru prima dată, televiziunea de stat iraniană a recunoscut vineri existența protestelor, etichetându-i pe manifestanți drept „agenți ai SUA” și confirmând existența unor victime, fără a oferi un bilanț precis.

Sursa nemulțumirilor este profund economică. Protestele au izbucnit inițial pe 28 decembrie în Marele Bazar din Teheran, ca reacție la prăbușirea monedei naționale (rialul) și la o inflație galopantă de 40%. Corupția endemică și sancțiunile internaționale au adus economia într-un colaps care a scos în stradă comercianți, studenți și cetățeni de rând.

Avertismente de la Washington Situația din Iran este monitorizată atent de Casa Albă. Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un avertisment dur autorităților iraniene.

„Li s-a spus foarte ferm că dacă vor ucide protestatari, vor plăti scump”, a declarat liderul american, adăugând un mesaj de solidaritate pentru poporul iranian: „Nimic nu se compară cu libertatea. Sunteți un popor curajos”.

Întrebat despre o posibilă întrevedere cu prințul moștenitor Reza Pahlavi, Donald Trump a precizat că, deși îl consideră „o persoană cumsecade”, o întâlnire oficială în calitate de președinte nu ar fi oportună în acest moment.

La rândul său, vicepreședintele JD Vance a reiterat poziția administrației, subliniind că singura cale rațională pentru regimul iranian ar fi fost o negociere reală privind programul nuclear.