Bucureștiul a primit invitația oficială de a participa la prima reuniune a Consiliului de Pace, programată pentru 19 februarie la Washington, însă decizia finală depinde de succesul negocierilor diplomatice privind statutul României. Președintele Nicușor Dan a confirmat recepționarea documentului și a demarat deja un proces de consultări cu Administrația SUA pentru a clarifica modul în care prevederile noii structuri se aliniază cu obligațiile internaționale actuale ale statului român.

Diplomație sub semnul prudenței

Deși salută inițiativa americană, Administrația Prezidențială tratează dosarul cu maximă atenție. Miza principală o reprezintă compatibilitatea dintre Carta Consiliului de Pace și tratatele internaționale la care România este deja parte.

„Așa cum am mai spus-o, România salută eforturile Administrației SUA de promovare a păcii”, a declarat președintele Nicușor Dan, subliniind totodată că procesul de clarificare a început încă de luna trecută.

Condițiile aderării și revizuirea Cartei

România vizează un statut special în cadrul organizației, condiționat de o posibilă revizuire sau reinterpretare a normelor interne ale Consiliului. Președintele a precizat că formatul întâlnirii de la Washington este esențial pentru statele care, asemenea României, își doresc aderarea, dar solicită modificări legislative prealabile.

„Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei”, a explicat șeful statului.

O structură controversată pe scena globală

Lansat de Donald Trump la sfârșitul lunii ianuarie 2026, Consiliul de Pace se prezintă ca o soluție radicală pentru rezolvarea conflictelor globale. Totuși, inițiativa este privită cu scepticism de mulți aliați occidentali tradiționali, care au evitat până acum o implicare directă.

Experții în geopolitică avertizează că noua entitate ar putea submina autoritatea Organizației Națiunilor Unite (ONU). Mai mult, bariera de intrare este una semnificativă: calitatea de membru permanent în Consiliu impune un aport financiar de 1 miliard de dolari, un cost care adaugă o presiune suplimentară asupra guvernelor care analizează invitația Casei Albe.