TEHERAN – Autoritățile iraniene au intensificat măsurile de reprimare a manifestațiilor care au cuprins întreaga țară, Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului (HRANA) raportând peste 1.000 de arestări de la debutul protestelor. Verificarea independentă a cifrelor rămâne o provocare majoră, în contextul în care demonstrațiile continuă să se desfășoare în numeroase orașe.

Incertitudine privind numărul real al deținuților

Diako Alavi, jurnalist și expert în regiunile kurde din Iran, a declarat pentru Radio Farda că stabilirea unui bilanț exact în perioadele de vârf ale protestelor este „extrem de dificilă”, punând sub semnul întrebării veridicitatea datelor oficiale și legitimitatea acuzațiilor formulate împotriva manifestanților.

Surse locale indică o dinamică alarmantă a reținerilor. Potrivit unui avocat din Teheran, citat de observatorul Bahman Daroshafaei, în capitală sunt arestate zilnic între 40 și 50 de persoane. Instanțele sunt asaltate de părinții tinerilor reținuți, care caută informații despre situația copiilor lor.

Profilul celor reținuți: de la studenți la minori

Informațiile diseminate pe rețelele de socializare sugerează un tipar mixt al intervențiilor forțelor de ordine, variind de la arestări punctuale în timpul protestelor până la rețineri aparent aleatorii.

Printre cei vizați se numără numeroși activiști studenți. În timp ce unii, precum Sarira Karimi și Alireza Rasooli, au fost eliberați, alții – printre care Ali Taheri Kia, Mobin Safdari și Samiar Motalebi – rămân în custodie în locații nedivulgate. De asemenea, au fost raportate cazuri de reținere a minorilor, inclusiv a unui adolescent de 15 ani din Yasuj, eliberat ulterior, rudă a unui activist pentru drepturile omului din exil.

Poziția oficialităților și reacții internaționale

Regimul de la Teheran a adoptat o poziție intransigentă. Șeful sistemului judiciar, Gholamhossein Mohseni-Ejei, a ordonat procurorilor să nu manifeste „niciun fel de toleranță” față de deținuți, acuzând totodată Statele Unite și Israelul de instigare la proteste.

În replică, președintele iranian Masud Pezeshkian a promis măsuri economice pentru a calma tensiunile sociale generate de inflație, creșterea prețurilor și devalorizarea monedei naționale. Totuși, nemulțumirea populară a depășit sfera economică, mulți protestatari contestând însuși regimul islamic.

Pe plan internațional, președintele american Donald Trump a avertizat Teheranul că Statele Unite sunt pregătite să reacționeze ferm dacă forțele de securitate vor recurge la forță letală împotriva manifestanților.

Actualul val de proteste este considerat cel mai amplu din ultimii trei ani, soldându-se deja cu multiple victime și arestări, deși bilanțurile diferă semnificativ între raportările presei de stat și cele ale organizațiilor pentru drepturile omului.