Londra și Berlinul au transmis mesaje clare de distanțare față de strategia Casei Albe. Deși recunoaște importanța traficului maritim, premierul britanic Keir Starmer a exclus participarea la o forță de atac sub egida NATO.
„Colaborăm cu alte părți pentru a elabora un plan credibil privind Strâmtoarea Ormuz, astfel încât să ne asigurăm că putem redeschide traficul maritim. Vreau să fiu clar: aceasta nu va fi și nu a fost niciodată concepută ca o misiune NATO”, a subliniat Starmer.
Din Germania, reacția a fost și mai contondentă. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a respins ideea ca fregatele europene să suplinească ceea ce Marina SUA nu poate gestiona singură. „Se așteaptă Trump ca o mână de fregate europene să facă ceva ce puternica Marină a SUA nu este în măsură să facă? Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a declarat acesta. În completare, ministrul de externe Johann Wadephul s-a declarat „foarte sceptic” că o simplă extindere a prezenței militare ar putea garanta siguranța în zonă.
Spania a adoptat cea mai dură poziție diplomatică, numind direct conflictul drept unul „ilegal”. Guvernul condus de Pedro Sanchez nu doar că a refuzat trimiterea de trupe, dar a interzis avioanelor americane implicate în operațiuni să utilizeze bazele militare din sudul Spaniei. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a ignorat avertismentele lui Trump privind un „viitor sumbru” pentru aliații care nu se conformează, reiterând decizia Madridului de a rămâne în afara ostilităților.
În Italia, vicepremierul Matteo Salvini a invocat neutralitatea constituțională a țării în acest context:
„Nu suntem în război cu nimeni și nu vreau să-mi imaginez Italia în război. Dacă trimiți o navă militară într-un scenariu de conflict, intri în război.”
La Bruxelles, miniștrii de externe ai Uniunii Europene analizează consolidarea misiunii navale „Aspides” (Scutul), creată inițial în 2024 pentru a proteja navele de atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie. Totuși, extinderea mandatului acesteia către Strâmtoarea Ormuz pare puțin probabilă în acest moment. Diplomații citați de Reuters sugerează că există o dorință minimă de a transforma o misiune de protecție într-una de luptă activă împotriva Teheranului.
Singurele note discordante, deși prudente, vin dinspre Danemarca și statele baltice. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a sugerat că Europa trebuie să fie pragmatică: „Trebuie să privim lumea așa cum este, nu așa cum ne-am dori să fie”. Deși nu au promis nave sau trupe, Danemarca, Estonia și Lituania au lăsat ușa deschisă pentru o formă de cooperare tehnică sau logistică, evitând un refuz total în fața Washingtonului.
Informațiile furnizate pe startmedia au un scop informativ general și sunt furnizate fără nicio declarație sau garanție de niciun fel, expresă sau implicită, cu privire la caracterul complet, acuratețea, fiabilitatea, caracterul adecvat sau disponibilitatea informațiilor, produselor, serviciilor sau conexe.
Conținutul prezentat în secțiunea `Excepția StartMedia` este o opinie și reflectă doar părerea autorului relativ la subiect.
Grafica conținută pe site este destinată utilizării în scopuri informative și nu trebuie interpretată ca fiind o garanție a caracteristicilor produselor sau serviciilor prezentate. Orice încredere acordată acestor informații se face pe propriul risc al utilizatorului. În niciun caz, startmedia nu va fi răspunzătoare pentru nicio pierdere sau daune, inclusiv, fără limitare, pierderi sau daune indirecte sau consecutive sau orice pierdere sau daune care decurg din pierderea de date sau profituri rezultate din sau în legătură cu utilizarea acestui site web.
Copyright @StartMedia 2025