BRUXELLES – Președintele american Donald Trump se lovește de un val de scepticism și refuzuri categorice din partea aliaților europeni, după ce a solicitat sprijin militar pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz.

Într-un moment critic, în care conflictul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului a intrat deja în a treia săptămână, marile capitale europene avertizează că nu vor să fie târâte într-un război pe care nu l-au început, punând sub semnul întrebării legitimitatea și eficiența unei noi misiuni navale în regiune.

Marea Britanie și Germania: „Nu este războiul nostru”

Londra și Berlinul au transmis mesaje clare de distanțare față de strategia Casei Albe. Deși recunoaște importanța traficului maritim, premierul britanic Keir Starmer a exclus participarea la o forță de atac sub egida NATO.

„Colaborăm cu alte părți pentru a elabora un plan credibil privind Strâmtoarea Ormuz, astfel încât să ne asigurăm că putem redeschide traficul maritim. Vreau să fiu clar: aceasta nu va fi și nu a fost niciodată concepută ca o misiune NATO”, a subliniat Starmer.

Din Germania, reacția a fost și mai contondentă. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a respins ideea ca fregatele europene să suplinească ceea ce Marina SUA nu poate gestiona singură. „Se așteaptă Trump ca o mână de fregate europene să facă ceva ce puternica Marină a SUA nu este în măsură să facă? Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a declarat acesta. În completare, ministrul de externe Johann Wadephul s-a declarat „foarte sceptic” că o simplă extindere a prezenței militare ar putea garanta siguranța în zonă.

Ruptura de la Madrid și Prudența Romei

Spania a adoptat cea mai dură poziție diplomatică, numind direct conflictul drept unul „ilegal”. Guvernul condus de Pedro Sanchez nu doar că a refuzat trimiterea de trupe, dar a interzis avioanelor americane implicate în operațiuni să utilizeze bazele militare din sudul Spaniei. Ministrul Apărării, Margarita Robles, a ignorat avertismentele lui Trump privind un „viitor sumbru” pentru aliații care nu se conformează, reiterând decizia Madridului de a rămâne în afara ostilităților.

În Italia, vicepremierul Matteo Salvini a invocat neutralitatea constituțională a țării în acest context:

„Nu suntem în război cu nimeni și nu vreau să-mi imaginez Italia în război. Dacă trimiți o navă militară într-un scenariu de conflict, intri în război.”

UE și Dilema Maritimă: Limitele Misiunii „Aspides”

La Bruxelles, miniștrii de externe ai Uniunii Europene analizează consolidarea misiunii navale „Aspides” (Scutul), creată inițial în 2024 pentru a proteja navele de atacurile rebelilor Houthi în Marea Roșie. Totuși, extinderea mandatului acesteia către Strâmtoarea Ormuz pare puțin probabilă în acest moment. Diplomații citați de Reuters sugerează că există o dorință minimă de a transforma o misiune de protecție într-una de luptă activă împotriva Teheranului.

Excepțiile din Nord și Est

Singurele note discordante, deși prudente, vin dinspre Danemarca și statele baltice. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a sugerat că Europa trebuie să fie pragmatică: „Trebuie să privim lumea așa cum este, nu așa cum ne-am dori să fie”. Deși nu au promis nave sau trupe, Danemarca, Estonia și Lituania au lăsat ușa deschisă pentru o formă de cooperare tehnică sau logistică, evitând un refuz total în fața Washingtonului.