BRUXELLES – Comisia Europeană a cerut luni clarificări urgente guvernului de la Budapesta, în urma unor dezvăluiri explozive privind scurgerea de informații clasificate către Kremlin. Potrivit unor rapoarte recente, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, ar fi raportat direct Moscovei detalii sensibile din timpul negocierilor Uniunii Europene, fapt ce a determinat liderii comunitari să limiteze fluxul de materiale confidențiale către Ungaria și să izoleze cabinetul lui Viktor Orbán de la discuțiile strategice.

Diplomație sub supravegherea Moscovei

Tensiunile au atins punctul de fierbere după ce Washington Post a citat oficiali din serviciile de intelligence europene care susțin că Péter Szijjártó îl contacta telefonic în mod regulat pe omologul său rus, Serghei Lavrov. Apelurile ar fi avut loc chiar în pauzele reuniunilor oficiale ale UE, Szijjártó oferind „rapoarte directe despre cele discutate” și sugerând Moscovei posibile linii de acțiune.

Reacția Bruxelles-ului a fost promptă, dar marcată de o prudență politică extremă. „O relație de încredere între statele membre și instituții este fundamentală pentru activitatea UE. Ne așteptăm ca guvernul ungar să ofere clarificări”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anitta Hipper, calificând acuzațiile drept „profund îngrijorătoare”.

Efectul de bumerang: Izolarea Budapestei

Suspiciunile de spionaj au schimbat deja arhitectura diplomatică a Uniunii. Pentru a proteja secretele de stat, marile puteri europene au început să mute discuțiile relevante în formate restrânse (precum E3, Weimar sau NB8), excluzând Ungaria din cercul decizional.

„Statele membre mai puțin loiale sunt motivul principal pentru care diplomația europeană se desfășoară acum în formate mici”, a explicat un oficial al executivului comunitar pentru Politico.

Germania a intervenit dur în acest scandal, avertizând că nu va tolera nicio încălcare a confidențialității. „Discuțiile între miniștrii de externe sunt strict secrete. Orice scurgere este o problemă de o gravitate extremă”, a punctat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Berlin.

Contraatacul lui Orbán și miza electorală

De la Budapesta, reacțiile au fost vehemente. Péter Szijjártó a respins acuzațiile, numindu-le „teorii ale conspirației fără sens”, în timp ce premierul Viktor Orbán a încercat să schimbe narativul, acuzând o presupusă interceptare a comunicațiilor guvernamentale. „Este un atac grav la adresa Ungariei”, a scris Orbán pe Facebook, deși raportul original nu menționa utilizarea interceptărilor, ci se baza pe surse umane din serviciile secrete.

Momentul acestor dezvăluiri este critic. UE a decis să amâne un răspuns oficial instituțional pentru a nu influența alegerile parlamentare din Ungaria, programate pe 12 aprilie, unde partidul de guvernământ Fidesz înregistrează o scădere în sondaje.

Exasperare la nivel înalt

Dincolo de suspiciunile de spionaj, furia liderilor europeni este alimentată și de blocajul constant exercitat de Ungaria asupra ajutorului militar și financiar pentru Ucraina – inclusiv un împrumut recent de 90 de miliarde de euro.

Premierul polonez Donald Tusk a confirmat indirect climatul de neîncredere de la Bruxelles: „Ceea ce scrie presa nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Este motivul pentru care, în cadrul reuniunilor, spun doar strictul necesar”, a scris acesta pe platforma X.

În acest moment, relația dintre Budapesta și restul blocului comunitar pare să fi atins un punct fără întoarcere, soarta cooperării fiind strâns legată de rezultatul scrutinului din aprilie.