Premierul Ilie Bolojan a anunțat un set de propuneri pentru reforma pensiilor speciale ale magistraților, incluse în al treilea pachet de măsuri de reformă al guvernului. Propunerile sale au fost însă criticate dur de Consiliul Superior al Magistraturii.

Bolojan a subliniat că reformarea sistemului de pensionare a magistraților este deosebit de urgentă, atât pentru a accesa fonduri europene, cât și pentru a asigura echitatea socială. În acest moment, România are blocate peste 800 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii unor condiții legate de reforma pensiilor, dintre care 230 de milioane sunt direct reținute până la rezolvarea acestei probleme, cu termen limită în noiembrie.

El a identificat pensiile speciale ale magistraților ca fiind o problemă de inechitate socială. Acestea sunt considerabil mai mari decât pensiile standard din sectorul public și privat, ajungând la o medie de 24.000-25.000 de lei, datorită calculelor bazate pe 80% din salariul brut, ceea ce în multe cazuri depășește salariul net în perioada activă. În prezent, a fost introdusă o limitare pentru a preveni ca pensia să depășească ultimul venit net.

Pentru a corecta acest dezechilibru, premierul propune ca pensia unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, bazată pe veniturile brute din ultimii cinci ani de activitate cu un procent de 55%, și să nu depășească 70% din ultimul salariu net. Aceasta ar aduce pensiile magistraților mai aproape de normele europene.

Bolojan susține că este important să păstreze magistrații experimentați în sistem, motiv pentru care propune ca vârsta de pensionare să fie de 65 de ani. Această măsură ar alinia vârsta de pensionare cu standardele europene, unde pensionarea la 65 de ani este norma, cu posibilitatea de muncă până la 68-70 de ani.

Pentru a contracara pensionarea anticipată, proiectul prevede o reducere a pensiei cu 2% pentru fiecare an în care un magistrat se retrage înainte de vârsta de 65 de ani, oferind totuși posibilitatea pensionării de la 58 de ani pentru cei cu 35 de ani de vechime.

Premierul a mai accentuat că legislaţia curentă, fiind interpretabilă și neclară, a generat un număr mare de procese judiciare, ajungând la peste 20.000 de cazuri pentru drepturi salariale, costând statul 10 miliarde de lei (aproximativ 2 miliarde de euro). Reformele legislative propuse urmăresc să ofere claritate și să prevină astfel de dispute judiciare.

Pentru a facilita tranziția către noile reglementări, vor exista dispoziții tranzitorii care permit celor care îndeplinesc actualele condiții de pensionare să se retragă conform regulilor vechi, în timp ce noile reguli se vor aplica celor care nu le îndeplinesc.

Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat dezaprobarea față de propunerile guvernului, criticând atât măsurile, cât și modul de comunicare, pe care le consideră neconsultative și abuzive. Consiliul consideră aceste propuneri o încălcare a Constituției și a reglementărilor internaționale, susținând că schimbările propuse compromit principiile securității juridice.