…o operație specială profesionistă asupra unei țări mai prăpădite pe care tocmai ți s-a pus pata. Care pată? Păi, un regim „neprietenos”, niște resurse minerale, rezerve semnificative de petrol și gaze, ceva trafic de narcotice (important ca imagine, dar nu esențial) și cam atât. Motivul? Niste acuzatii lingvistice, suficiente pentru o negare plauzibilă pe la ONU sau pe la alte comitete și comiții nesemnificative. Dovezi? Deocamdată canci.

Cum ar zice eliberatorul pe limba proprie – a lie in plain sight.

Rețeta? Având în vedere că țara aia nu prea are prieteni cu stare, dar totuși se cam ține cu coada pe sus, soluția optimă ar fi un atac masiv ( că e de unde! ) asupra punctelor cheie, militare și politice, apoi capturarea liderului și pregatirea noii ordini. Cu participarea inevitabilă a profitorilor și a cozilor de topor care nu pot lipsi de la fiesta. Și a opoziției. Urmează un regim muult mai prietenos, și democratic, of course.

Nu ca impotenții ăia de ruși, care se tot chinuie de vreo trei ani pe câțiva kilometrii pătrați, ca să nu mai zic că le scoate Zelenski limba de după gard.

Altfel bad, bad Maduro, dar adio drept internațional. Danemarca, watch out! Și să vedem cum reacționerază venezueleanul de rând. Ăla contează.

PS. Americanii zic că vor prezenta dovezi. Vedem. Până una alta, Rusia și China cam mucles.