Bolojan – numar de angajați limitat, proporțional cu mărimea localității

Premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, au prezentat un pachet de măsuri pentru reformarea administrației publice locale, concentrându-se pe creșterea eficienței și responsabilității, descentralizare și digitalizare.

Ilie Bolojan a evidențiat trei direcții majore ale reformei:

Creșterea eficienței și responsabilității administrării publice locale.
Întărirea capacității administrative pentru gestionarea problemelor locale și promovarea dezvoltării comunităților.
Implementarea unor politici de descentralizare și digitalizare a serviciilor publice.

Premierul a explicat că obiectivul final este o administrație cu decizii cât mai aproape de cetățean, mai eficientă. Pentru atingerea acestor țeluri, s-au propus următoarele măsuri concrete:

Plafonarea numărului de angajați: Pentru fiecare localitate, se va stabiliza un plafon maxim de angajați, în funcție de indicatori precum populația pentru primării și estimarea pe alte criterii pentru consiliile județene, cum ar fi numărul de autorizații de construire, funcționarea unor instituții regionale sau județene, sau dimensiunea serviciilor. Aceasta va duce la reducerea personalului supra dimensionat, păstrând funcționarea eficientă, în special în primăriile mici cu personal redus și eficiente, și reducând cheltuielile în cele cu personal excesiv.
Limitarea numărului de polițiști locali: Se va stabiliza o normă unitară, probabil mai mare decât actualul raport de 1 polițist la 1.000 de locuitori, pentru a evita supraafectarea resurselor. În plus, se va dezvolta organizarea dispeceratelor comune și responsabilități clare pentru a evita suprapunerea și pentru a îmbunătăți controlul și eficiența politiției locale.
Grilă unică de salarizare: Localitățile care nu își acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii vor fi obligate să aplice o grilă națională de salarii, limitată la nivelul maxim permis, pentru a controla cheltuielile excesive. Cele cu venituri proprii suficiente își vor putea stabili propria organigramă și salarii, marcând diferențe între localități eficiente și cele cu probleme financiare.
Alocarea fondurilor publice: Bugetele vor fi repartizate în funcție de eficiența activității, precum gradul de colectare a impozitelor și impostosurilor locale. În cazul în care indicatorii de performanță nu sunt atinsi, sumele vor fi repartizate proporțional, pentru a stimula responsabilitatea și eficiența în administrare.
Partajarea normei unui funcționar: În orașe sau comune mici, un angajat, precum un contabil, va putea deservi mai multe primării, ceea ce va reduce costurile și va optimiza resursele.
Reducerea cabinetelor aleșilor locali: Se va reduce numărul de cabinete și personal de sprijin pentru aleși, inclusiv pentru demnitarii de la nivel central, având în vedere că, în prezent, există peste 10.000 de astfel de cabinete. Scopul este de a folosi mai eficient resursele și a reduce cheltuielile.
Focalizarea pe proiecte europene: Se va prioritiza gestionarea și finanțarea proiectelor europene, în special cele în stadiu avansat, precum programul Saligny, pentru a maximiza investițiile și a evita dispersia resurselor în proiecte mai puțin implementabile.
Împărțirea normei unui funcționar între mai multe primării: Pentru primăriile mici, se propune o colaborare mai strânsă, cu partajarea angajaților, precum contabili sau bibliotecari, pentru a reduce costurile și a menține servicii de calitate.
Reducerea numărului de cabinete ale aleșilor locali: Se intenționează diminuarea numărului de cabinete și personal de asistență, pentru a crește eficiența cheltuielilor publice.
Prioritizarea finanțărilor europene: Se va concentra gestionarea bugetelor pe proiectele naționale în derulare și pe cele pentru infrastructură și dezvoltare, excluzând finanțări mai mici sau neviabile în planul curent.

Măsuri propuse de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, vizează simplificarea și decentralizarea atribuțiilor la nivel local, precum și creșterea capacității financiare a comunităților:

Simplificarea procedurilor și descentralizarea responsabilităților: Autoritățile locale vor putea decide autorizarea activităților, precum organizarea jocurilor de noroc, în funcție de necesitățile comunității, și vor putea stabili taxe speciale anual pentru aceste activități. De exemplu, autoritatea locală va putea decide dacă permite sau nu amplasarea acestor activități pe teritoriul său, și va putea solicitanilor un termen de 30 zile pentru depunerea solicitărilor.
Creșterea capacității financiare locale: Se vor introduce măsuri de reținere de sume din venituri pentru acoperirea datoriilor fiscale, reținând la sursă și virând sumele către bugetul local. De asemenea, se intenționează implementarea unui certificat de atestare fiscală la zero, precum și suspendarea permisului de conducere dacă amenzile nu sunt plătite în termen de 90 zile, cu restituirea permisului doar după achitarea tuturor debitelor.
Eliminarea secretului fiscal pentru anumite informații: Se va modifica legislația pentru ca publicarea obligațiilor fiscale (cât trebuie să plătească contribuabilii) să fie permisă, creând o transparență mai mare în administrarea fiscală.
Reglementări privind autorizarea construcțiilor: Autorizațiile de construire vor fi eliberate doar cetățenilor cu toate taxele achitate, iar utilizarea dronelor va ajuta la identificarea structurii clădirilor, generând dosare fiscale pentru cei care nu au declarat sau nu și-au plătit taxele pentru proprietăți.
Modificări ale codului de procedură fiscală: Se vor prevedea sancțiuni mai dure pentru neachitarea amenzilor și obligațiilor fiscale, precum și crearea unei baze de date publice cu obligațiile fiscale ale contribuabililor, pentru o mai mare transparență și responsabilizare.

Împreună, aceste măsuri urmăresc reducerea cheltuielilor publice, sporirea responsabilității administrative la nivel local, și promovarea unui sistem mai transparent și mai eficient. Guvernul își asumă răspunderea pentru aceste planuri, urmând să fie adoptate pentru a putea remedia deficiențele actuale în administrație, și pentru a asigura o gestionare mai bună a fondurilor publice și o dezvoltare sustenabilă a comunităților locale.