În timpul Războiului Rece, doctrina militară predominantă se numea MAD, sau în engleză Mutual Assured Destruction, adică „distrugere mutuală asigurată” (ironic, tot în engleză, acronimul MAD înseamnă „nebun”, „nebunie”).
Și această doctrină a ținut cumva departe izbucnirea unui al treilea război mondial nuclear.

În goana distrugerii erau implicate rachete balistice nucleare contra buncărelor tot mai adânci și – teoretic – mai protejate de lovituri nucleare. În paranoia lor, proiectanții militari au gândit imense rețele subterane de zeci de kilometri, tuneluri prin care, într-o continuă mișcare, rachete intercontinentale erau translate rapid, în așa fel încât inamicul să nu aibă habar niciun moment unde se află.

Într-o repoziționare continuă, zi și noapte, ani în șir. Se spune că așa șansele de supraviețuire la o lovitură ar fi crescut exponențial, iar răspunsul ulterior ar fi fost garantat.
Mai nou, se lucrează din greu pentru a face doctrina MAD irelevantă.
Cu alte cuvinte, o forță nucleară ar putea lovi prima, fără a se mai teme de represalii. China este în prima linie. Consecința? Tic-tac, tic-tac… catastrofa nucleară globală ne așteaptă după colț.

Într-un gest care amintește de scenariile sumbre ale Războiului Rece, armata chineză a efectuat recent un experiment controversat, simulând efectele devastatoare ale unui atac nuclear triplu asupra unei singure ținte. Studiul, publicat la începutul acestei luni în prestigioasa revistă „Explosion and Shock Waves”, a stârnit îngrijorări în comunitatea internațională și a readus în prim-plan amenințarea nucleară într-o epocă a tensiunilor geopolitice crescânde.

Experimentul, desfășurat într-un laborator de înaltă securitate, a utilizat o cameră de vid metalică special concepută, cu pereți groși și rezistenți. În interiorul acesteia, oamenii de știință militari chinezi au recreat, la scară redusă, efectele a trei explozii nucleare succesive. Procesul a implicat utilizarea gazului sub presiune pentru a perfora trei sfere de sticlă îngropate în nisip de cuarț, simulând detonările nucleare. Întreaga procedură a fost înregistrată cu camere de mare viteză, permițând o analiză detaliată a fiecărei fracțiuni de secundă a exploziilor.

Pentru a valida metoda experimentală, echipa de cercetare a replicat mai întâi, în miniatură, faimosul test nuclear american Palanquin din 1965. Acesta a produs în Nevada un crater cu o rază de 35 de metri și o adâncime de aproximativ 20 de metri. Comparativ, simularea chinezească a loviturilor multiple a indicat un crater cu dimensiuni mult mai mari: o rază de 104 metri și o adâncime de 35 de metri.

Dr. Li Wei, conducătorul studiului, a declarat pentru South China Morning Post: „Rezultatele noastre demonstrează că exploziile multiple consecutive sporesc dramatic zona de distrugere, extinzând semnificativ raza craterului, volumul și aria de proiecție a suprafeței afectate. Mai mult, am observat că adâncimea la care sunt plasate explozibilele influențează profund efectele produse.”

Cercetătorii chinezi au subliniat în mod special îngrijorarea lor față de noua generație de focoase nucleare cu „performanță redusă”, capabile să penetreze solul, dezvoltate de SUA și Rusia. Aceste arme reprezintă o amenințare particulară pentru infrastructurile critice și facilitățile militare subterane.

Profesorul Zhang Hongbo, expert în studii de securitate la Universitatea din Beijing, a comentat: „Deși controversat, acest experiment oferă date cruciale pentru dezvoltarea unor sisteme de apărare mai eficiente. În contextul actual al tensiunilor globale, înțelegerea exactă a efectelor unor astfel de atacuri este esențială pentru pregătirea adecvată.”

Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Departamentul de Stat al SUA a exprimat „profunda îngrijorare” față de natura acestui experiment, considerându-l „provocator și destabilizator”. La rândul său, Rusia a calificat studiul drept „o contribuție științifică valoroasă”, într-o declarație care a stârnit noi controverse.

Experții în dezarmare nucleară au avertizat că astfel de experimente pot alimenta o nouă cursă a înarmării. Dr. Emma Belcher, președinta Fondului Ploughshares, a declarat: „Acest tip de cercetare normalizează ideea utilizării armelor nucleare și subminează eforturile globale de dezarmare. Este un pas înapoi periculos.”

În ciuda criticilor, oficialii chinezi susțin că studiul are scopuri pur defensive, vizând îmbunătățirea protecției infrastructurilor critice în fața unor potențiale atacuri. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din China a declarat: „Cercetarea noastră este dedicată exclusiv apărării naționale și nu reprezintă o amenințare pentru nicio altă națiune. Prioritatea noastră rămâne menținerea păcii și stabilității regionale și globale.”
Da, sigur, sigur.