Ce mai exportă China. Clienți, democrații tot una și una, Pakistan, Myanmar, Etiopia, Kazahstan
Geedge Networks, fondată în 2018 de Fang Binxing în Beijing, a exportat în regimuri autoritare un pachet de cenzură și supraveghere similar Marelui Firewall.
Ancheta pe ~100.000 de documente scurse în 2024 arată implementări în Kazahstan, Etiopia, Pakistan și Myanmar.
Proiecte de testare în China (Xinjiang, Fujian, Jiangsu) au perfecționat tehnologii precum „Cyber Narrator” pentru monitorizare și geolocalizare.
Documentele indică partajarea datelor cu instituții chineze și folosirea unor tehnologii occidentale, ridicând probleme de suveranitate a datelor și complicitate corporativă.
…și nici câteva țări europene respectabile nu sunt chiar străine. Great Firewall of China (GFW) – Marele Firewall chinez, sintagma sub care este cunoscut sistemul mamut de monitorizare, spionaj şi cenzura – construit de regimul comunist de la Bejing – a suferit recent o imensă scurgere de date.
Ce mai exportă China
Scurgerile de informaţii provin de la o forţă tehnică centrală, transmite site-ul Cybernews. Este vorba de compania Geedge Networks (şeful său ştiinţific, Fang Binxing, este cunoscut drept „părintele Marelui Firewall”) şi Laboratorul MESA de la Institutul de Inginerie Informaţională al Academiei Chineze de Ştiinţe.
În urma unei anchete jurnalistice comune asupra unui volum de aproximativ 100.000 de documente interne scurse în 2024, care vizează compania chineză Geedge Networks, echipa de cercetare a constatat că aceasta a exportat un pachet de instrumente de cenzură și supraveghere online, asemănător Marelui Firewall chinez, către mai multe regimuri autocratice.
Organizaţii media, printre care Globe and Mail din Canada, Der Standard din Austria, Follow the Money, cercetători de la InterSecLab, Amnesty International, Justice For Myanmar, Tor Project şi Paper Trail Media, au analizat mai multe luni cele 100.000 de documente scurse. Toţi au confirmat că tehnologia chineză de supraveghere şi cenzură este de vânzare.
Amnesty International consideră că tehnologia furnizată de Geedge Networks este o versiune comercializată a „Marelui Firewall” al Chinei, un instrument cuprinzător de cenzură guvernamentală dezvoltat şi implementat în China şi exportat acum şi în alte ţări.
Echipei de investigație și durata cercetării
Echipa a reunit reporteri de investigație afiliati unor instituții media și cercetători din organizații pentru drepturile omului și apărarea libertății internetului, printre care InterSecLab, Amnesty International, Justice for Myanmar și Tor Project.
Ancheta a durat aproape un an și a analizat aproximativ 100.000 de documente scurse în 2024.
Geedge Networks — identitate, istoric și declarații oficiale
Geedge Networks, o companie privată cu sediul în Beijing, a fost înființată în 2018 de Fang Binxing, fost director al Universității de Poștă și Telecomunicații din Beijing, adesea denumit „tatăl Marelui Firewall”. Pe pagina companiei, Geedge se descrie drept „furnizor global de echipamente și soluții de securitate și informații în rețea”.
Capacități tehnice și funcționalități ale produselor Geedge
Produsele și soluțiile comercializate de Geedge includ funcționalități de filtrare a site-urilor și aplicațiilor, supraveghere online în timp real, control al fluxurilor de trafic după regiune, posibilitatea de a declanșa întreruperi de internet, detectare și blocare a instrumentelor de eludare (inclusiv VPN-uri), lansare de atacuri DDoS asupra site-urilor vizate, monitorizare și control al traficului utilizatorilor, infectare cu malware și localizare geografică la nivel individual.
Exportul și implementările externe — clienți și contexte
Documentele scurse indică vânzări și implementări către guverne autoritare, printre care Myanmar, Pakistan, Etiopia și Kazahstan.
Kazakhstan: documentele arată că Kazahstanul a fost primul client guvernamental străin. Geedge ar fi colaborat cu președintele Kassym-Jomart Tokayev pentru a promova o imagine de „stat care ascultă” societatea civilă, în timp ce discuțiile publice erau monitorizate și manipulate prin instrumentele politice furnizate.
Etiopia: Geedge a început operațiuni în jurul anului 2021, după izbucnirea războiului din Tigray în 2020; sistemele ar fi fost folosite pentru detectarea și gestionarea tulburărilor sociale.
Pakistan: operațiunile au început în 2023, după retragerea furnizorului canadian Sandvine sub presiune politică legată de sancțiuni americane. Geedge ar fi extins capacitățile hardware/software pentru a monitoriza traficul local, detecta și bloca instrumentele de eludare. În 2024, raportul Access Now „Keep It On” a documentat 21 de opriri de internet; Autoritatea de Telecomunicații din Pakistan a menționat peste 100.000 de cazuri de blocare a conținutului motivate de „moralitate”, „securitate națională” și „incitare la ură”.
Myanmar: implementarea sistemului Geedge a început în 2023, la doi ani după lovitura de stat din februarie 2021. Conform documentelor, Geedge a facilitat blocarea a 55 de aplicații (inclusiv instrumente de eludare precum VPN și Tor, și aplicații de mesagerie precum Signal și WhatsApp). În 2024, junta a ordonat 74 de întreruperi ale internetului pentru a ascunde uciderile de civili și pentru a izola țara.
Proiecte, teste și aplicații interne în China
Documentele scurse arată că Geedge a derulat proiecte de testare și perfecționare a tehnologiilor sale în mai multe regiuni chineze, inclusiv Xinjiang, Fujian și Jiangsu.
Xinjiang: începând cu 2022, Geedge ar fi colaborat cu MesaLab (denumit MesALab în documente) și Academia Chineză de Științe într-un proiect ce pare afiliat administrațiilor locale. Proiectul include instrumente precum „Cyber Narrator”, destinat analizării comportamentului online, modelelor de viață și rețelelor de relații, generând grafuri de relații pe baza contactelor, grupurilor online și activităților pe site-uri/aplicații; un sistem de alertă pentru monitorizarea persoanelor în funcție de mișcări (intrarăi în zone desemnate), schimbarea cartelelor SIM, apeluri internaționale sau utilizarea instrumentelor de eludare; și funcționalități avansate de geodetecție ce cartografiază distribuția și modele de geolocalizare ale grupurilor monitorizate.
Fujian: documentele prezintă informații limitate, menționând proiecte desfășurate în această provincie de coastă de la estul Taiwanului.
Jiangsu: proiect legat de dezvoltarea unui sistem de detectare a înșelătoriilor.
Parteneriate, acces la date și implicații pentru suveranitatea datelor
Cercetătorii InterSecLab au raportat că sistemul Geedge permite managementul la distanță operat de angajați ai companiei din China și că datele utilizatorilor colectate de la clienți ar fi fost partajate cu studenți de la MesALab, laborator de cercetare în domeniul securității informaționale de la Academia Chineză de Științe. InterSecLab subliniază că acest schimb de date ridică probleme serioase de viață privată și de suveranitate a datelor.
Implicarea unor companii occidentale și reacții oficiale
Documentele arată că implementarea tehnologiei Geedge necesită instalarea la furnizori de servicii de internet (ISP). În Myanmar, ISP-ul Frontiir (care a primit fonduri de la entități din Danemarca, Norvegia și Marea Britanie) ar fi instalat hardware Geedge în centrele sale de date; Frontiir a negat complicitatea la cenzură și supraveghere.
InterSecLab a identificat utilizarea anumitor tehnologii occidentale de către Geedge. Exemple: Sentinel HASP — un produs de protecție a licențelor software asociat unei filiale a grupului francez Thales — ar fi fost folosit, conform scurgerii, pentru a impune termene de acces la software și a monetiza utilizarea acestuia. Thales a răspuns afirmând că „software-ul Geedge Networks nu se bazează pe Sentinel pentru a funcționa” și că Sentinel „nu contribuie la performanța și funcționarea software-ului Geedge Networks și nu are nimic de-a face cu funcția de supraveghere a produsului Geedge Networks.”
InterSecLab a insistat asupra necesității transparenței și responsabilității companiilor occidentale implicate în lanțurile tehnologice care pot facilita încălcări ale drepturilor omului.
Documentele analizate indică faptul că modelul chinez de cenzură și supraveghere internă este transformat într-un model de afaceri orientat spre export, vizând guverne autoritare din întreaga lume. Testarea tehnologiilor pe teritoriul chinez (inclusiv în Xinjiang) și folosirea resurselor academice și private indică o integrare între actorii de stat și cei privați în dezvoltarea și comercializarea acestor sisteme, cu implicații majore pentru libertățile fundamentale și suveranitatea datelor la nivel global.