romanian_version
english version
german version
french version
italian version
hebrew version
Facebook
Twitter
Email

DOAR FAPTE. FĂRĂ COMENTARII.
Cu o singură excepție

Azi: 2025-02-15

la multi ani

Cei mai mari dinozauri carnivori și ierbivori care au existat vreodată

dinozauri CARNIVORI SI IERBIVORI

Dinozaurii fascinează imaginația noastră cu dimensiunile lor impresionante și anatomia unică. În acest articol, vom explora cei mai mari zece dinozauri carnivori și ierbivori care au trăit vreodată pe Pământ. Fiecare dintre acești coloși preistorici a lăsat o amprentă profundă în istoria vieții pe Terra.

De ce fascinează dinozaurii ?

  1. Mărimea și Impresionanta Anatomie: Dimensiunile lor impresionante și anatomia unică, cum ar fi coarnele, crestele sau plăcile osoase, ne atrag atenția. Imaginile cu dinozauri mari și puternici ne fac să ne întrebăm cum ar fi fost să trăim în acea perioadă.
  2. Misterul și Evoluția: Originea și evoluția dinozaurilor sunt subiecte de cercetare activă. Faptul că au dispărut în urmă cu milioane de ani ne face să ne întrebăm cum ar fi fost să îi vedem în viață.
  3. Rolul în Istoria Vieții pe Terra: Dinozaurii au dominat Pământul timp de aproape 180 de milioane de ani. Fosilele lor ne oferă o perspectivă asupra vieții preistorice și a ecosistemelor din trecut.
  4. Popularitatea în Cultură: Dinozaurii apar în filme, cărți, jocuri video și alte forme de divertisment. Această popularitate continuă să ne fascineze și să ne inspire imaginația.
  5. Misterul Extincției: Extincția dinozaurilor, care a avut loc acum aproximativ 66 de milioane de ani, este un subiect de fascinare și dezbatere. Diverse teorii, cum ar fi impactul unui meteorit sau activitatea vulcanică, oferă perspective asupra fenomenelor catastrofale care pot afecta viața pe Pământ, stârnind curiozitatea despre modul în care mediul influențează evoluția.

Dinozaurii reprezintă o combinație de mister, istorie și imaginație care continuă să ne captiveze. Fascinația pentru dinozauri se datorează unei combinații între știință, mister și reprezentările culturale. Acești monștri preistorici rămân un subiect de interes în continuare, stimulând curiozitatea și imaginația oamenilor din întreaga lume. Această fascinare va dăinui probabil și în viitor, pe măsură ce descoperirile științifice continuă să aducă noi informații despre aceste creaturi incredibile.

DINOZAURI IERBIVORI

Pe firul evolutiei aceștia au ales să se apere de prădatori prin supralicutarea taliei și a greutatii. Și au facut-o bine de tot. Zeci de tone greutate și zeci de metri înălțime sau lungime. Un adevarat monstru al dimensiunilor cu care nu prea poți să te pui. Iată câteva exemple remarcabile:

Argentinosaurus

Argentinosaurus


Era: Cretacicul târziu (aproximativ acum 94-97 de milioane de ani)
Greutate: Aproximativ 70-100 de tone
Înălțime: Până la 30 de metri
Date anatomice: Argentinosaurus era un sauropod, caracterizat prin gâtul lung și coada masivă. Avea oase pneumatice și o structură scheletică adaptată pentru a susține greutatea enormă.

Când a fost descoperit în Argentina în 1987, Argentinosaurus, cel mai mare dinozaur din lume, a zguduit lumea paleontologiei până la temelii. Având în vedere dimensiunea sa gigantică, este potrivit ca Argentinosaurus să fie clasificat ca un titanozaur, o familie de sauropode ușor blindate care s-au răspândit pe fiecare continent de pe Pământ mai târziu în perioada Cretacic.

Ca un titanozaur, Argentinosaurus ar putea fi cel mai mare dinozaur în greutate descoperit vreodată. Deoarece foarte puține rămășițe ale acestei creaturi au fost găsite vreodată, calcularea mărimii și a masei corporale a acestei specii este dificilă, dar presupunerile educate bazate pe titanozaurii mai bine conservați ar pune-o la aproximativ 119 ft (35 m) lungime și aproximativ 70-100 de tone în greutate.

Fosilele au fost descoperite în provincia Neuquén, Argentina, în 1987. Paleontologii au identificat oasele picioarelor, câteva vertebre și coaste, precum și o parte a sacrului (un grup de vertebre situate la baza coloanei vertebrale) ale acestui dinozaur.

Încă de la descoperirea sa, paleontologii s-au certat cu privire la lungimea și greutatea Argentinosaurus. Unele reconstrucții plasează acest dinozaur la 75 până la 85 de picioare de la cap la coadă și până la 75 de tone, în timp ce altele sunt mai puțin reținute, postulând (oarecum mai puțin credibil) o lungime totală de 100 de picioare și o greutate de 100 de tone.

vezi detalii

Patagotitan mayorum, Titanozaurul
Patagotitan mayorum, Titanozaurul

Titanozaurul (Patagotitan Mayorum)


Era: acum 101 milioane de ani (perioada Cretacicului timpuriu)
Lungime: 123 ft (37,5 m)
Greutate: 57 de tone
Date anatomice: Patagotitan nu a fost doar un dinozaur masiv , dar se crede că este și cel mai lung dinozaur care a existat vreodată. Se estimează că această creatură colosală stătea la o înălțime de aproximativ opt metri. Osul piciorului său, lung de peste doi metri, era chiar mai înalt decât majoritatea oamenilor!

Patagotitan este unul dintre cei mai mari dinozauri cunoscuți, ceea ce îl face unul dintre cele mai mari animale terestre descoperite vreodată. Este aproape de două ori mai înalt decât Diplodocus și de peste trei ori mai greu.

Un specimen descoperit în provincia Chubut, Argentina, este unul dintre cei mai compleți titanozauri găsiți până în prezent.

Este posibil ca Patagotitan mayorum să fi fost cel mai mare animal terestru din lume din toate timpurile, pe baza estimărilor de dimensiune făcute după ce s-a luat în considerare o cantitate de oase fosilizate atribuite speciei. Colecția a inclus un femur (osul coapsei) care măsura 2,4 metri (8 picioare) de la un capăt la altul. Datorită dimensiunilor sale uriașe, Patagotitan a fost pur și simplu cunoscut sub numele de Titanosaur între descoperirea sa inițială în 2014 și denumirea sa oficială în august 2017. Se crede că cântărea aproximativ 77 de tone și măsura 37,2 metri (122 picioare) în lungime, dar unii cercetători cred că acestea sunt supraestimări. Specia a trăit acum 100 până la 95 de milioane de ani.

vezi detalii

Dreadnoughtus
Dreadnoughtus

Dreadnoughtus


Era: Cretacicul târziu (aproximativ acum 77-75 de milioane de ani)
Greutate: Aproximativ 59 de tone
Înălțime: Aproximativ 26 de metri
Date anatomice: Dreadnoughtus avea o coloană vertebrală lungă și membre robuste. Era un erbivor care se hrănea cu vegetație bogată.

Dreadnoughtus este încă un exemplu de mare titanozaur care a trăit în America de Sud până la sfârșitul perioadei Cretacice.

Datorită caracterului complet al rămășițelor lui Dreadnoughtus, a fost posibil să deducem câteva lucruri despre acest dinozaur. Dreadnoughtus are cea mai mare scapulă cunoscută (omoplat), ilium (osul superior al șoldului) și antebrațe care sunt proporțional mai lungi decât oricare alt titanozaur cunoscut la momentul scrierii acestui articol. Dreadnoughtus este cunoscut din două schelete parțiale descoperite în rocile Cretacicului Superior (Campanian până la Maastrichtian; aproximativ 76–70 milioane de ani în urmă) ale Formației Cerro Fortaleza din provincia Santa Cruz, Argentina. Acesta este unul dintre cele mai mari vertebrate terestre cunoscute, cu un exemplar imatur care măsoară 26 de metri în lungime și cântărește între 48 și 49 de tone (cea mai mare masă a oricărui animal terestru care poate fi calculată cu o anumită certitudine).

Dreadnoughtus este cunoscut din schelete mai complete decât oricare alt titanosaurian gigantic.

vezi detalii

Sauroposeidon

Sauroposeidon


Era: Cretacicul târziu (aproximativ acum 110-125 milioane de ani)
Greutate: Aproximativ 50-60 de tone
Înălțime: Aproximativ 18 metri
Date anatomice: Sauroposeidon avea un gât incredibil de lung și picioare masive. A fost un erbivor care se hrănea cu frunze în vârșa copacilor.

Sauroposeidon a existat acum 125 de milioane de ani, până în epoca Albiană. A trăit într-un habitat terestru, era un ierbivor și se reproducea prin depunerea ouălor.

Patru specimene diferite au fost găsite de paleontologi. Sauroposeidon a fost un sauropod din perioada Cretacicului timpuriu, înrudit cu cel mai faimos Brachiosaurus. Este singurul dinozaur cunoscut până acum cu patru vertebre ale gâtului. A fost cel mai înalt dinozaur cunoscut, estimat la 18 metri (60 de picioare).

Vertebrele au fost descoperite în zona rurală din Oklahoma, nu departe de granița cu Texas, într-un afloriment de argilă care datează fosilele cu aproximativ 110 milioane de ani în urmă. Aceasta se încadrează în perioada Cretacicului timpuriu, în special între epocile Aptian și Albian.

Cele patru vertebre ale gâtului au fost descoperite în 1994 la Antlers Formation din Atoka County, Oklahoma de către Dr. Richard Cifelli și o echipă de la Muzeul de Istorie Naturală din Oklahoma.

vezi detalii

Brachiosaurus
Brachiosaurus

Brachiosaurus


Era: Jurasicul târziu (aproximativ acum 154-153 de milioane de ani)
Greutate: Aproximativ 30-80 de tone
Înălțime: Aproximativ 13-16 metri
Date anatomice: Brachiosaurus avea picioare lungi și un gât lung, permițându-i să se hrănească din coroana copacilor.

Brachiosaurus, care a trăit cu 150 de milioane până la 130 de milioane de ani în urmă, din Jurasicul târziu până în perioada Cretacicului timpuriu, a fost unul dintre cei mai grei și mai înalți dinozauri din categoria sauropode pentru care există schelete complete. Au fost găsite oase fosile mai mari aparținând altor sauropode (și posibil înrudite), dar aceste exemplare sunt incomplete. Rămășițele fosilizate de brachiosauri se găsesc în Africa, America de Nord și Europa.

Brahiosaurii au fost construiți ca niște girafe uriașe; aveau gâtul imens de lung și cozi relativ scurte. Morfologia lor este neobișnuită printre dinozauri, deoarece membrele anterioare erau mai lungi decât membrele posterioare.

Se pare că aceste adaptări le-au permis să-și ridice capetele la aproximativ 12 metri (39 de picioare) deasupra solului pentru a răsfoi ramurile copacilor înalți. Brahiosaurii au atins o lungime maximă de aproape 25 de metri și o greutate de aproape 80 de tone metrice. Oasele lor nazale au fost extinse într-un arc larg care probabil le-a permis să mențină o anumită distanță între vegetație și deschiderile nazale, astfel încât să poată respira ușor în timp ce se hrănesc.

Gura conținea câteva zeci de dinți ca un creion, cu margini teșite. La fel ca majoritatea celorlalți dinozauri, brahiosaurii nu și-au mestecat mâncarea, ci și-au folosit fălcile pentru a colecta hrana, pe care, probabil, limba o introducea forțat în gât. Având în vedere dimensiunea lor masivă, capetele lor mici și calitatea relativ slabă a furajului lor, oamenii de știință au dedus că brahiosaurii trebuie să-și fi petrecut aproape toate orele de veghe hrănindu-se.

vezi detalii

DINOZAURI CARNIVORI

Au ales carnea ca principal mod de hrană. Carnea altora, bineințeles… 🙂 Au evoluat în mașini eficiente de ucis, cu tot arsenalul de rigoare: dinți uriași, ghiare pe măsură, vedere excelentă, viteza în deplasare, apariții de temut în vremuri preistorice. Iată cele mai cunoscute:

Tyranosaurus Rex

Tyrannosaurus rex (Tiranozaurul)


Era: Cretacicul târziu (aproximativ acum 68-66 de milioane de ani)
Greutate: Aproximativ 9 tone
Înălțime: Aproximativ 4 metri
Date anatomice: Tyrannosaurus rex, cunoscut ca “regele fioros al dinozaurilor,” avea o musculatură puternică și o gură plină de dinți ascuțiți. Era un vânător temut.

Tyrannosaurus rex, cunoscut și sub numele de T. rex, este un gen de dinozaur teropod mare. Numele său științific înseamnă „regele șopârlelor tiranozaur” și este unul dintre cei mai bine reprezentați teropode. A trăit în ceea ce este acum America de Nord de vest, pe ceea ce era atunci un continent insular cunoscut sub numele de Laramidia. Fosilele sale au fost găsite într-o varietate de formațiuni de rocă, datând din perioada Cretacicului Târziu, acum aproximativ 72,7 până la 66 de milioane de ani în urmă. T. rex a fost ultimul membru cunoscut al tyrannosauridelor și printre ultimii dinozauri non-aviani care au existat înainte de evenimentul de extincție Cretacic-Paleogen. Caracteristicile sale notabile includ:

  • Carnivor bipedal cu un craniu masiv echilibrat de o coadă lungă și grea.
  • Membre anterioare scurte, dar neobișnuit de puternice pentru dimensiunea lor, cu două degete gheare.
  • Specimenul cel mai complet măsoară între 12,3 și 12,4 metri în lungime, dar estimările moderne sugerează că T. rex ar fi putut depăși 13 metri în lungime3,7-4 metri în înălțimea șoldului și 8,8 tone în masă.

Pe lângă faptul că se numără printre cei mai faimoși dinozauri și cu siguranță cel mai iconic, Tyrannosaurus este și cel mai semnificativ din punct de vedere științific. Au fost efectuate mai multe studii și dezbateri cu privire la acest gen decât oricare altul.

Acest studiu a reunit o imagine a Tiranozaurului ca un prădător extrem de mare și mortal, adaptat în mod suprem la lumea sa cretacică. Tyrannosaurus a avut o viziune stereoscopică excelentă, sau 3D, ceea ce înseamnă că percepția sa în profunzime ar fi fost foarte bună.

Majoritatea cercetătorilor cred, de asemenea, că Tyrannosaurus ar avea o forță de mușcătură peste cea a oricărui alt animal terestru cunoscut până în prezent. Acești factori se reunesc pentru a prezenta Tyrannosaurus ca fiind cel mai bun candidat pentru primul loc al listei.

vezi detalii

Carnotaurus

Carnotaurus


Era: Cretacicul târziu (aproximativ acum 70-69 de milioane de ani)
Greutate: Aproximativ 2 tone
Înălțime: Aproximativ 3 metri
Date anatomice: Carnotaurus avea o craniu scurt și o mandibulă puternică. Era un dinozaur biped cu membre anterioare scurte și gheare ascuțite.

ÎÎn fazele finale ale Cretacicului, aproape toți Carcharodontosaurii au dispărut, iar alte două grupuri de noi dinozauri prădători umpleau nișele. Pe continentele nordice, aceștia erau tiranosaurii. Cu toate acestea, în sud, a existat un alt grup fascinant de dinozauri cunoscut sub numele de Abelisauri.

Unul dintre cele mai incredibile dintre acestea este Carnotaurus. Carnotaurus este probabil cel mai faimos pentru coarnele sale, scopul cărora oamenii de știință încă dezbat. Carnotaurus avea, de asemenea, un bot foarte lung și maxilarul îngust, care nu era curbat, ceea ce înseamnă că Carnotaurus avea o mușcătură destul de slabă.

Se pare că Carnotaurus era foarte mobil și probabil că și-a alergat prada în mod activ. Un alt avantaj era arcul stereoscopic. Acest lucru ar fi făcut ca percepția în profunzime a lui Carnotaurus să fie mult mai bună decât cea a oricărui Carcharodontosaur mai vechi, încă prezent pe peisaj la acea vreme

vezi detalii

Spinosaurus

Spinosaurus


Era: Cretacicul târziu (aproximativ acum 93-100 de milioane de ani)
Greutate: Aproximativ 7-20 de tone
Înălțime: Aproximativ 15 metri
Date anatomice: Spinosaurus era un dinozaur carnivor cu o creastă dorsală lungă și ascuțită. Trăia în zonele umede și se hrănea cu pești.

Acest gen a fost descoperit și botezat în 1915, dar adevărata sa fiziologie rămâne un subiect de studiu și dezbatere până în prezent. Inițial, s-a presupus că este similar din punct de vedere morfologic cu alți Carnosauri, însă informațiile suplimentare apărute de-a lungul anilor au modificat total această evaluare. De exemplu, când a fost găsit un craniu de Spinosaurus oarecum complet, a demonstrat că aceste animale aveau bot lung și dinți conici.

Acest lucru nu este potrivit pentru tăierea cărnii sau zdrobirea oaselor, însă este ideal pentru prinderea peștelui. Un studiu suplimentar a descoperit o serie de caracteristici interesante, inclusiv porii de pe bot, care ar putea detecta undele electrice de la peștii care trec, la fel ca crocodilii moderni. Pe baza acestor adaptări fascinante, s-a sugerat că Spinosaurus era un vânător de pești specializat. Cu toate acestea, dezbaterea cu privire la această reconstrucție dezlănțuie pasiuni până în ziua de azi, iar contra-dovezile sunt, de asemenea, destul de convingătoare.

Alături de semnificația științifică și adaptările interesante, Spinosaurus a fost, de asemenea, uriaș și face parte din orice dezbatere cu privire la ceea ce a fost cel mai mare dinozaur prădător vreodată

vezi detalii

Allosaurus

.

Allosaurus


Era: Jurasicul Târziu
Greutate: Aproximativ 2 tone
Inaltime: 9-10 metri
Lungime: 8-9 metri
Date anatomice: Craniul său era ușor, robust și echipat cu zeci de dinți ascuțiți și zimțați. Avea o lungime medie de 8,5 metri pentru specia A. fragilis, iar cele mai mari exemplare ajungeau la 9,7 metri.

Allosaurus este un gen de dinozaur teropod carnivor care a trăit acum 155-145 de milioane de ani în perioada Jurasicului Târziu (din vârsta Kimmeridgian până în Tithonian). Numele “Allosaurus” înseamnă “șopârlă diferită”, referindu-se la vertebrele sale unice (la momentul descoperirii).

Poate că niciun alt dinozaur nu a oferit oamenilor de știință o perspectivă asupra vieții marilor prădători terestre din Jurasic, în același mod în care a făcut-o Allosaurus. Acest lucru se datorează materialului abundent care a fost atribuit acestui gen. De fapt, unii paleontologi dezbat dacă alte genuri de Alosauride ar trebui sau nu reatribuite ca specii diferite de Allosaurus.

În afară de semnificația științifică, Allosaurus este, de asemenea, foarte faimos, apărând în multe documentare și filme. În viață, Allosaurus a fost un prădător înfricoșător care probabil s-a hrănit mai ales cu dinozauri mai mici, cum ar fi ornitopodele, dar probabil a abordat și sauropodele mai mari uneori. Dovezile sugerează că a existat o relație prădător-pradă între Allosaurus și Stegosaurus, deși probabil că nu erau o sursă primară de hrană, deoarece stegosaurii mari ar putea ucide alosaurii atacatori cu o probabilitate rezonabilă

vezi detalii

Pliosaurs

Pliosaurs


Era: Jurasicul Târziu (etapele Kimmeridgian și Tithonian)
Greutate: Aproximativ 5 tone
Lungime: 8-9 metri
Date anatomice: Pliosaurus avea un cap mare și puternic, cu dinți mari și ascuțiți. Gura lor putea să se deschidă larg, permițându-le să captureze prada eficient. Gâtul era scurt și robust. Corpul lor era masiv, cu oase puternice și musculatură bine dezvoltată. Aveau patru membre transformate în înotătoare, care le permiteau să se deplaseze rapid prin apă. Dinții lui Pliosaurus erau triunghiulari în secțiune transversală și foarte ascuțiți. Acești dinți erau specializați pentru a prinde și a sfâșia prada, inclusiv pești, cefalopode și alte reptile marine. Coada lor era puternică și flexibilă, ajutându-i să înoate și să se rotească rapid în apă.

Adaptări pentru viața marină: Pliosaurus avea oase mai dense și mai grele decât alte reptile, ceea ce le permitea să plutească și să se scufunde la nevoie. De asemenea, aveau plămâni mari pentru a respira aer și a sta sub apă mai mult timp.

vezi detalii

Câteva întrebări frecvente despre dinozauri:

Câte tipuri de dinozauri au existat?

Aproximativ 550 de genuri de dinozauri (reprezentând 650-700 de specii) sunt în prezent recunoscute, conform expertului Steven Wang. Totuși, estimările sugerează că ar fi putut exista până la 1.900 de specii în total. Acest lucru indică faptul că doar o parte din diversitatea reală a dinozaurilor a fost descoperită până acum în înregistrarea fosilă, iar noi descoperiri continuă să fie făcute.

Când au apărut primii dinozauri?

Dinozaurii au apărut acum aproximativ 230 de milioane de ani. Primele specii se deplasau biped, cu corpul înclinat înainte și echilibrat de coadă. Dimensiunile lor variau de la mărimea unui coiot până la cea a unui cangur mare. Inițial, mulți erau probabil carnivori, dar unii au evoluat rapid în erbivori.
Cele mai vechi fosile de dinozauri cunoscute provin din Madagascar, aparținând unor specii erbivore nenumite, datând de acum 230 de milioane de ani. Puțin mai târziu au apărut carnivori precum herrerasaurii în America de Sud. Eoraptor, un herrerasaur, este considerat cel mai vechi dinozaur descoperit în America de Sud.

De unde știm cum arătau?

Presupunerile oamenilor de știință despre dinozauri se bazează pe dovezile disponibile. Aceasta provine din oase fosilizate, urme de pași și o mână de impresii de piele și pene. Paleontologii și artiștii își folosesc cunoștințele despre anatomia animalelor vii și amprentele fosile ale mușchilor pentru a vizualiza un animal viu cu carne pe oase. În unele cazuri, au dovezi pentru textura pielii sau prezența penelor sau a acoperirilor corporale asemănătoare penelor. În alții, ei presupun că dinozaurii aveau piele precum reptilele vii, cum ar fi crocodilii sau șopârlele.
Artiștii le pot da dinozaurilor culori precum crocodilii moderni, reptilele, păsările sau mamiferele, dar este aproape imposibil să știi ce culori erau cu adevărat dinozaurii.
Andrew Parker, un biolog evoluționist la Universitatea din Oxford, Marea Britanie, a avut totuși un succes limitat în reconstruirea culorii peștilor, crustaceelor ​​și gândacilor antici. El a examinat structuri minuscule producătoare de culoare, sau tipuri de celule pigmentare, încorporate în fosile bine conservate. Dinozaurii – în special exemplarele purtătoare de pene – ar putea fi, în mod plauzibil, un proiect de viitor pentru Parker, mai ales că nuanțele irizate ale păsărilor moderne sunt produse de structuri minuscule care ar putea, ocazional, să supraviețuiască în fosile.

De ce dinozaurii au evoluat la asemenea dimensiuni?

Dimensiunile mari ale dinozaurilor ofereau mai multe avantaje: Eficiență energetică crescută pe kilogram de masă corporală, protecție împotriva prădătorilor, acces la surse de hrană inaccesibile animalelor mai mici, posibilitatea de creștere continuă pe parcursul vieții adulte
Un aspect important era capacitatea de a menține o temperatură corporală ridicată fără a necesita o producție metabolică intensă de căldură, similar crocodililor moderni de dimensiuni mari. Acest lucru le-ar fi oferit avantaje în termeni de viteză și rezistență, deși în climatele calde ar fi putut apărea riscul de supraîncălzire.
Raportul dintre dimensiunea adulților și a puilor era semnificativ mai mare la dinozauri comparativ cu mamiferele, deși motivele exacte pentru acest fenomen rămân necunoscute.

Există posibilitatea ca din ADN-ul fosilelor de dinozauri să creăm unul viu?

Clonarea dinozaurilor din ADN fosil este extrem de improbabilă din următoarele motive: ADN-ul se degradează rapid după moarte, fosilele de dinozauri sunt prea vechi pentru a conține ADN viabil, clonarea ar necesita un genom complet și un ou gazdă potrivit.
O abordare alternativă pentru înțelegerea geneticii dinozaurilor implică studierea genomurilor păsărilor moderne, descendenți ai dinozaurilor si compararea ADN-ului speciilor înrudite actuale pentru a reconstrui gene ancestrale.

Un exemplu de succes în această direcție este reconstruirea unei proteine pigmentare a ochiului unui strămoș de dinozaur de acum 240 de milioane de ani, realizată prin compararea ADN-ului rudelor sale moderne.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *