Într-un test de teren controlat, după cum a raportat South China Morning Post, dispozitivul de 2 kg a produs un infern incandescent de foc alb care depășește 1.000C timp de peste două secunde” de două ori mai mult timp de ardere decât echivalentul explozibili TNT, prin utilizarea hidrurii de magneziu, un material de stocare a hidrogenului în stare solidă. Prin acest test China construiește o bomba cu puterea unei bombe atomice/nucleare fără să încalce nici unul din tratatele de utilizare a armei atomice ăn vigoare.

China a reușit să dezvolte și să testeze o bombă nouă, inovatoare și extrem de puternică. Aceasta are o durată de ardere de aproximativ 15 ori mai mare decât TNT-ul tradițional, însă nu necesită utilizarea de materiale nucleare pentru a produce efectele sale devastatoare. Cercetătorii de la Institutul de Cercetări 705 din China au realizat un experiment revoluționar bazat pe o reacție chimică extrem de energetică, ce generează o explozie spectaculoasă, cu o ballă de foc alb-strulucitoare, care durează peste două secunde — ceea ce înseamnă o durată de ardere de aproape 15 ori mai lungă decât cea a TNT-ului.

Materia principală a acestei tehnologii este hidridul de magneziu, un pudră argintie cu o puternică capacitate de stocare a hidrogenului, mult mai eficientă decât rezervoarele de gaz comprimat obișnuite. La detonarea unei surse convenționale, această substanță suferă o descompunere termică rapidă, eliberând cantități enorme de gaz de hidrogen, care în contact cu oxigenul se aprinde instantaneu. Această reacție de combustie produce o reacție termică auto-susținută, generând temperaturi ce depășesc 1.832 °F (1.000 °C), suficient pentru a topi materiale precum aliajele de aluminiu și a produce daune semnificative pe o rază extinsă. Deși presiunea maximă în momentul exploziei a fost de aproximativ 428 kPa la 2 metri distanță, reprezentând circa 40% din cea a unei explozii de TNT, căldura intensă rămâne o componentă majoră, crescând drastic raza de distrugere termică.

Este important de subliniat că această reacție nu este o fuziune nucleară, ci o reacție chimică în lanț, susținută de un mecanism sofisticat de feedback. În momentul detonării, unda de șoc fragmentază hidridul de magneziu în particule fine, dezvoltând materie proaspătă, ceea ce eliberează mai mult hidrogen și întreține flacăra până când combustibilul este consumat complet.

Inițial, această tehnologie a fost studiată pentru sisteme de alimentare cu hidrogen pentru zone îndepărtate, dar acum, datorită dezvoltării unor procese de producție cu costuri reduse, hidridul de magneziu este fabricat în masă în China. În afara aplicațiilor militare, aceasta ar putea alimenta celule de combustie, drone, și chiar sisteme submarinare. Această descoperire deschide noi perspective în domeniul armamentului modern, oferind arme de ultimă generație, centrate pe căldură și control precis, fără a încălca tratatele nucleare. Un exemplu clar că chimia, nu doar fizica, poate revoluționa modul în care se poartă războiul.

Un factor cheie este noua unitate de producție de hidrură de magneziu din China în Shaanxi, care utilizează o metodă „sinteza unică” mai sigură și rentabilă pentru a produce 150 de tone anual” un contrast puternic cu ieșirile anterioare la scară de laborator de simple grame pe zi.

Această producție la scară industrială, dezvoltată de Institutul Dalian de Fizică Chimică, reduce riscurile de explozie în timpul fabricării și susține atât aplicațiile militare, cât și cele civile.

Inovația reflectă schimbările militare istorice determinate de energie, de la aburi alimentate cu cărbune la arme termonucleare. Pe măsură ce Armata Populară de Eliberare a Chinei avansează, această tehnologie arată concentrarea dublă a Chinei pe dominația mondiala strategică și militară.