Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru miercuri, 11 martie, la ora 09:30, într-un moment de maximă tensiune geopolitică. Pe agenda oficială se află analiza dislocării temporare a unor noi capabilități militare străine pe teritoriul României și evaluarea impactului conflictului din Orientul Mijlociu asupra securității naționale și a pieței petroliere.

Ședința, prima din acest an, are loc într-un context critic, fiind marcată de escaladarea atacurilor din Iran și de vizita iminentă a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, programată pentru joi la București. Deși pe 5 martie, aflat în Polonia, președintele Nicușor Dan afirma că situația nu reprezintă un pericol „direct și imediat”, datele recente de pe teren au accelerat convocarea Consiliului.

Scutul de la Deveselu, testat sub presiune

Importanța strategică a României a fost reconfirmată pe 4 martie, când facilitățile bazei navale de la Deveselu, județul Olt, au contribuit activ la interceptarea unei rachete lansate dinspre Iran către Turcia.

„Sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice și-a demonstrat eficacitatea, iar România joacă un rol central în această arhitectură de securitate”, a transmis Ambasada României la NATO pe 6 martie, subliniind că evenimentele recente au infirmat vocile sceptice de acum 15 ani privind amenințarea iraniană.

Solicitarea SUA și rolul bazei Mihail Kogălniceanu

Un punct sensibil al discuțiilor de miercuri va fi cererea oficială înaintată de Statele Unite pe 10 martie. Conform informațiilor apărute în spațiul public, Washingtonul solicită utilizarea bazei de la Mihail Kogălniceanu ca punct pivot pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu. Baza constănțeană, care găzduiește deja militari americani, are un istoric solid ca punct de tranzit pentru echipamente și personal, utilizat intens în timpul conflictului din Afganistan.

Reconfigurări pe flancul estic și sudic

În timp ce România își evaluează opțiunile, aliații regionali iau măsuri drastice:

• Turcia: Ministerul Apărării de la Ankara a anunțat operaționalizarea unui sistem Patriot în Malatya, zonă strategică situată la vest de Iran.
• Cipru: Președintele francez Emmanuel Macron a invocat, pe 9 martie, necesitatea unei „misiuni internaționale pur defensive” pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
• Coaliția Europeană: Șase state (Italia, Grecia, Franța, Marea Britanie, Spania și Olanda) au anunțat deja formarea unui scut militar pentru protecția Ciprului, stat membru UE vizat direct de atacurile iraniene.

Deciziile luate miercuri în spatele ușilor închise la Palatul Cotroceni vor defini gradul de implicare a României în noua arhitectură de apărare colectivă, într-un moment în care stabilitatea energetică și militară a regiunii este pusă la grea încercare.