• Campania de fake news de la Moscova a aterizat direct în conturile „patrioților” noștri, care urlă isteric că Galațiul a fost bombardat de ucraineni sau de Bolojan, doar ca să justifice cumpărarea de armament.
• O gimnastică logică de toată jena, în care drona ba e ucraineană ca să ne bage în război, ba e inventată de sistem ca să fure banii din programul SAFE.

Prăbușirea dronei rusești peste un imobil de locuințe din Galați a declanșat o campanie masivă de manipulare și dezinformare pe rețelele sociale. La doar câteva ore de la incident, platforme precum Facebook, TikTok și Telegram au fost inundate de teorii ale conspirației care contestă versiunea oficială a autorităților, promovând fără dovezi scenariul unui atac „sub steag fals” (false flag) sau atribuind originea vectorului aerian armatei ucrainene.

Conform experților în monitorizarea mediului online, valul de fake news urmărește decredibilizarea instituțiilor de securitate din România, instigarea la panică și blocarea programelor de înzestrare militară prin manipularea tensiunilor geo-politice.

Narațiunea „Atacului sub steag fals” și legătura cu programul SAFE

Una dintre principalele teze lansate în spațiul public susține că incidentul de la Galați ar fi fost orchestrat din umbră chiar de autoritățile de la București, în complicitate cu Kievul, pentru a forța semnarea imediată a acordului pentru programul european de securitate și apărare SAFE.

Mesajele speculate în comunitățile virtuale asociază momentul prăbușirii cu dezbaterile politice privind achizițiile militare. Acest narativ a fost preluat inclusiv de persoane cu vizibilitate publică. De exemplu, jurnalistul Robert Turcescu a sugerat pe rețelele sociale o corelație între cele două evenimente: „Acum, după ce a căzut drona la Galați, să vezi ce repede se semnează! Ajungi să crezi că drona asta a venit, Doamne iartă-mă, la țanc, taman când era nevoie de un impuls pentru semnare”.

În replică, analiștii de securitate subliniază că utilizarea unor tragedii sau incidente de frontieră pentru a genera neîncredere în achizițiile de tehnică militară reprezintă o tactică clasică de război hibrid, menită să lase statul vulnerabil în fața amenințărilor externe.

Deturnarea vinovăției: Teoria dronei ucrainene

O altă componentă majoră a campaniei de dezinformare vizează transferul responsabilității de la Federația Rusă către Ucraina. Postări devenite virale susțin că aparatul de zbor ar fi aparținut, de fapt, forțelor ucrainene, cu scopul deliberat de a implica direct România și implicit NATO în conflictul armat.

Mesajele alternează între acuzații de incompetență la adresa Ministerului Apărării Naționale (MApN) și afirmații false privind ascunderea numărului real de victime. Anumite canale de propagandă au extins discursul spre zona politică internă, susținând că întreaga scenă politică pro-occidentală din România este configurată pentru a introduce forțat țara într-un conflict global.

Reacția autorităților și verificarea faptelor

Atât MApN, cât și echipele de investigație reunite la fața locului au demontat aceste speculații, confirmând pe baza expertizei tehnice că aparatul prăbușit a fost o dronă de atac rusească de tip Geran-2, lansată în cadrul raidurilor masive asupra infrastructurii din sudul Ucrainei.

Instituțiile statului avertizează populația să se informeze exclusiv din surse oficiale și să verifice veridicitatea informațiilor care circulă în mediul digital, în condițiile în care rețelele de dezinformare folosesc tehnici avansate de speculare a emoțiilor și a atacurilor de panică pentru a destabiliza ordinea publică.