Investigația, care a fost inițiată în iunie 2025, a scos la iveală existența unui grup de persoane cu vârste cuprinse între 19 și 45 de ani, care ar fi participat la sesiuni de instruire în Serbia. Aceste sesiuni, conform declarațiilor autorităților, ar fi inclus tehnici de confruntare cu forțele de ordine, utilizarea diverselor tipuri de armament și metode de provocare a dezordinii publice. Pentru participarea la aceste instruiri, indivizii ar fi primit aproximativ 400 de euro per ședință.
Șeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a oferit detalii suplimentare, menționând că unii dintre suspecți nu cunoșteau inițial scopul real al deplasărilor în Serbia, fiind induși în eroare că ar participa la un pelerinaj. Abia ulterior aceștia s-ar fi implicat în activitățile de instruire pentru provocarea dezordinii și destabilizare.
Alexandru Musteața, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), a adus în discuție implicarea unor presupuși agenți ruși în coordonarea acestor activități. El a menționat un individ care se prezenta drept angajat al serviciilor speciale rusești, folosind apelativul „Bes” (demon în limba rusă), a cărui identitate reală nu a fost încă stabilită. De asemenea, a fost menționat numele lui Andrei Pavlov, presupus ofițer în Ministerul Apărării din Rusia, ca fiind implicat în organizarea acțiunilor subversive pe teritoriul Republicii Moldova.
În cadrul perchezițiilor, autoritățile au confiscat o serie de obiecte care ar putea servi drept probe în anchetă, inclusiv pașapoarte, cartele SIM, sume de bani, carduri bancare străine și diverse tipuri de armament. Victor Furtună, șeful interimar al Procuraturii Pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a declarat că multe dintre persoanele reținute au oferit declarații detaliate privind călătoriile în Serbia, organizatorii acestora și instructorii implicați.
Contextul politic în care se desfășoară aceste evenimente este unul extrem de sensibil. Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 sunt văzute ca un moment crucial pentru viitorul geopolitic al Republicii Moldova, reprezentând o alegere între apropierea de Uniunea Europeană sau menținerea unor relații strânse cu Rusia. Aceste tensiuni au fost exacerbate în urma invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022, moment după care Moldova a solicitat aderarea la UE, obținând statutul de țară candidată în același an.
Autoritățile moldovenești au acuzat în mod repetat Rusia de implicare în afacerile interne ale țării prin diverse metode de război hibrid, inclusiv ingerințe electorale, campanii de dezinformare și finanțarea ilegală a partidelor pro-ruse. Aceste acuzații au fost constant negate de către Moscova. Totuși, schimbarea de orientare a Moldovei către Occident a generat tensiuni suplimentare în relația cu Rusia, care a exercitat presiuni economice și politice asupra țării.
Informațiile furnizate pe startmedia au un scop informativ general și sunt furnizate fără nicio declarație sau garanție de niciun fel, expresă sau implicită, cu privire la caracterul complet, acuratețea, fiabilitatea, caracterul adecvat sau disponibilitatea informațiilor, produselor, serviciilor sau conexe.
Conținutul prezentat în secțiunea `Excepția StartMedia` este o opinie și reflectă doar părerea autorului relativ la subiect.
Grafica conținută pe site este destinată utilizării în scopuri informative și nu trebuie interpretată ca fiind o garanție a caracteristicilor produselor sau serviciilor prezentate. Orice încredere acordată acestor informații se face pe propriul risc al utilizatorului. În niciun caz, startmedia nu va fi răspunzătoare pentru nicio pierdere sau daune, inclusiv, fără limitare, pierderi sau daune indirecte sau consecutive sau orice pierdere sau daune care decurg din pierderea de date sau profituri rezultate din sau în legătură cu utilizarea acestui site web.
Copyright @StartMedia 2025
Un răspuns
Istoria se repetă…