• JD Vance plânge cu suspine pe umărul „avocatului” Orban, singurul dresor de birocrați capabil să saboteze unitatea UE de dragul profitului american.
• Cu o mână pe sondajele care-l dădeau pierzător și cu alta pe berbecele pregătit să spargă Bruxelles-ul, vicepreședintele SUA a vizitat Budapesta doar pentru a-i mulțumi singurului cal troian care a știut să ridice mâna exact când îi șoptea Unchiul Sam. Și țarul Putin, zic.

E zi de doliu național în biroul vicepreședintelui JD Vance. Vizibil „întristat” că singurul său aliat care știa să spună „da, șefu’” în limba maghiară a fost trimis la plimbare de propriul popor, Vance a ieșit la Fox News să ne explice cum stă treaba cu democrația: nu contează cine câștigă, contează cine ne lasă să facem ce vrem..

1. Orban, „eroul” care a salvat corporațiile americane de… lege

Cu o sinceritate dezarmantă, Vance a recunoscut că pelerinajul său la Budapesta n-a fost despre politica maghiară, ci despre protejarea „intereselor americane”. Mai exact, în timp ce giganți precum Apple, Meta sau Google primeau amenzi de miliarde de la „birocrații cei răi” de la Bruxelles pentru că uitau să plătească taxe sau să respecte viața privată, Viktor era acolo, singurul vot contra, gata să se arunce în fața reglementărilor ca un bodyguard devotat.

Practic, Vance ne spune că Orban nu era un lider de stat, ci un fel de avocat de lux al Silicon Valley, plătit în capital politic pentru a asigura „libertatea” marilor companii de a sări peste gardul legislativ al UE.

2. Strategia „Sparge și Câștigă”: Unitatea europeană, o piedică în calea progresului (american)

În viziunea lui Vance, Europa este o entitate deranjantă care are prostul obicei să funcționeze ca un bloc unitar. Noroc cu Viktor, care timp de 16 ani a făcut o treabă „transformatoare”: a fost grăuntele de nisip strategic aruncat în motorul european pentru a-i bloca pe ceilalți 26 să ia decizii care nu conveneau Washingtonului.

Pentru Vance, „parteneriatul bun” înseamnă o Europă fragmentată, unde poți negocia separat cu fiecare „patriot” dispus să își vândă unitatea continentală pe o poză în Biroul Oval. Moștenirea lui Orban? O Ungarie izolată, dar care a servit drept berbece împotriva Bruxelles-ului, spre deliciul unei administrații americane care preferă parteneri pe care îi poate controla individual.

3. Pragmatismul post-mortem, ca în reclamă: „Nu ești tu când ți-e foame de putere”

Deși l-a lăudat pe Orban ca pe un vizionar, Vance a trecut rapid la „Viktor cine?” imediat ce a venit vorba de viitor. „Știam că pierde, dar am mers acolo să fim băieți de treabă”, a mormăit el, pregătindu-și deja zâmbetul de protocol pentru Peter Magyar.

Mesajul printre rânduri este clar: Washingtonul nu plânge după om, ci după Veto-ul pe care acesta îl deținea. Vance speră acum că noul prim-ministru va înțelege rapid că, în „internaționala reacționară” și corporatistă, rolul Budapestei este acela de a fi un cal troian bine hrănit, gata să saboteze orice reglementare europeană care îndrăznește să stea în calea profitului american.

Nu contează că ai stat 16 ani la putere și ai transformat țara într-o feudă personală, dacă la finalul zilei ai ridicat mâna în Consiliul European exact când ți-a șoptit unchiul Sam. Merită să fii alături de oameni, mai ales când acei oameni sunt singurii tăi complici în încercarea de a face UE să pară un vis birocratic irelevant.