Sângele ucigaș al unei paciente bolnave de cancer

Data: 19 februarie 1994
Locația: Riverside General Hospital, California
Subiect: Gloria Ramirez, 31 de ani

Era o seară obișnuită de februarie în California de Sud, până când ceasul a bătut ora 20:15. În acel moment, paramedicii au adus-o pe targă pe Gloria Ramirez, o femeie de 31 de ani, bolnavă de cancer cervical în fază terminală. Respira greu, inima îi bătea neregulat, iar tensiunea era în prăbușire. Părea un caz trist, dar de rutină, de stop cardio-respirator.

Nimeni din personalul medical nu bănuia că, în mai puțin de 30 de minute, pacienta de pe masă va deveni o „bombă biologică” umană, provocând evacuarea departamentului de urgență și declanșând una dintre cele mai mari enigme din medicina legală.

Începutul coșmarului: „Mirosul de amoniac și cristalele albe”

Personalul medical a acționat rapid. I s-au administrat sedative și medicamente cardiace. Când starea ei nu s-a îmbunătățit, echipa a recurs la defibrilare. În mijlocul resuscitării, detaliile bizare au început să se acumuleze, sfidând logica medicală.

Asistenta Susan Kane a fost prima care a observat ceva în neregulă. După ce i-a recoltat sânge Gloriei, a simțit un miros chimic puternic, descris ulterior ca „amoniac stătut”, emanând direct din seringă. În același timp, terapeutul respirator Maureen Welch a observat un luciu uleios, bizar, acoperind pielea pacientei, care mirosea vag a „fructe stricate” sau usturoi.

Momentul critic a avut loc când asistenta Kane a înmânat fiola cu sânge medicului rezident Julie Gorchynski. Kane a leșinat brusc, prăbușindu-se pe podea.

Dr. Gorchynski a preluat fiola și a observat ceva ce nu mai văzuse niciodată: în sângele pacientei pluteau particule de culoare crem, asemănătoare unor cristale. Câteva secunde mai târziu, Gorchynski a început să se simtă rău. Acuza amețeli, greață și o senzație de arsură pe față. A ieșit din salonul de traumă și s-a prăbușit la biroul asistentelor. Apneea (oprirea respirației) și convulsiile care au urmat au indicat ceva mult mai grav decât un simplu leșin.

Efectul de domino a fost devastator. În câteva minute, terapeutul respirator Humberto Ochoa și alți membri ai personalului au început să cadă secerați.

Haosul și Evacuarea: Spitalul sub asediu

Scenele care au urmat par desprinse dintr-un film SF. Departamentul de Urgență a declarat stare de dezastru intern. Pacienții au fost evacuați în parcarea spitalului. Personalul medical rămas în picioare și-a tăiat hainele de pe ei, de teamă că sunt contaminați cu o substanță necunoscută.

În total, 23 de persoane din cele 37 aflate în tura de noapte s-au îmbolnăvit. Cinci au necesitat spitalizare prelungită. Dr. Julie Gorchynski a fost cel mai grav afectată: a petrecut două săptămâni la terapie intensivă, suferind de hepatită, pancreatită și necroză avasculară (moartea țesutului osos) la genunchi, o condiție care a lăsat-o dependentă de cârje luni de zile.

Gloria Ramirez a murit la 45 de minute după sosire, cauza oficială fiind insuficiența renală cauzată de cancer. Dar întrebarea a rămas: De ce sângele ei a doborât o echipă întreagă de medici?

Ipoteza insultătoare: „Isterie în masă”

La scurt timp după incident, Departamentul de Sănătate a venit cu o concluzie care a revoltat victimele: isterie în masă. Autoritățile au sugerat că mirosul neplăcut, combinat cu stresul și oboseala, a declanșat o reacție psihosomatică în lanț.

Dr. Gorchynski a contestat vehement această teorie, dând în judecată spitalul. Argumentul ei a fost imbatabil: „Isteria nu îți topește oasele genunchilor”. Necroza avasculară este o afecțiune fizică gravă, imposibil de indus psihic.

Explicația Științifică: Chimia mortală

Misterul a fost elucidat (cel mai plauzibil) abia luni mai târziu, printr-o anchetă criminalistică complexă condusă de Lawrence Livermore National Laboratory, un centru de cercetare nucleară și chimică. Cercetătorii au propus o reacție chimică în lanț, extraordinară și rară:

1. DMSO (Dimetilsulfoxid): Gloria Ramirez suferea dureri cumplite din cauza cancerului. Se presupune că folosea DMSO, un solvent industrial puternic, utilizat uneori ca remediu casnic (ilegal sau off-label) pentru dureri, aplicându-l pe piele. Acest lucru explica luciul uleios de pe corpul ei și mirosul de usturoi/fructe.
2. DMSO₂ (Dimetilsulfonă): Odată intrat în organism, DMSO a fost metabolizat. Când paramedicii i-au administrat oxigen pur pe mască, acesta s-a combinat cu DMSO, formând DMSO₂. Această substanță cristalizează la temperatura camerei – explicând cristalele albe văzute în fiola cu sânge (sângele recoltat s-a răcit ușor sub temperatura corpului).
3. Arma chimică (Sulfat de dimetil): Aici intervine elementul catalizator. Se crede că șocurile electrice repetate de la defibrilator au transformat DMSO₂ într-un compus extrem de volatil și toxic: Sulfat de dimetil.
4. Vaporii toxici: Sulfatul de dimetil este un agent de război chimic. Când sângele a fost extras în seringă, vaporii au fost eliberați în aer. Inhalați, aceștia atacă sistemul nervos, plămânii și organele interne, cauzând exact simptomele descrise de personalul medical (convulsii, delir, paralizie).

Concluzie: Un caz unic în istorie

Cazul Gloriei Ramirez rămâne unul dintre cele mai fascinante exemple de interacțiune chimică neprevăzută în corpul uman. Deși familia a contestat teoria DMSO, iar cadavrul a fost atât de contaminat încât autopsia a fost făcută de patologi în costume Hazmat (de protecție biologică completă), teoria Livermore rămâne singura care explică științific transformarea unei paciente într-o sursă de gaz toxic.

La două luni după moartea sa, Gloria Ramirez a fost înmormântată într-un mormânt nemarcat din parcul memorial Olivewood. Povestea ei, însă, a rămas o lecție dură despre cât de fragilă este granița dintre salvare și pericol în medicina de urgență.