O anchetă jurnalistică recentă dezvăluie aspecte halucinante depre activități ilicite din mediul de bussines in România. Și despre incompetența/complicitatea ANAF.

Conform investigației, una dintre cele mai mari companii din țară, care figurează în topul celor mai importante 100 de firme după cifrele raportate și validate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), pare să fie de fapt o entitate fictivă. Firma în cauză, RICHRBT 1 SRL, declară că activează în domeniul construcțiilor de drumuri și autostrăzi. Conform datelor oficiale, aceasta ar fi cea mai mare companie de acest tip din România, raportând venituri de peste 3,61 miliarde de lei pentru anul 2023. Aceste cifre o plasează pe locul 64 în clasamentul celor mai mari companii din țară, depășind chiar și branduri internaționale cunoscute.

Însă, investigația a relevat că aceste cifre impresionante nu par să aibă corespondent în realitate. S-a descoperit că sediul declarat al firmei este de fapt adresa unei toalete publice din București, iar sediile secundare sunt fie inexistente, fie ocupate de alte afaceri complet diferite.

Mai mult decât atât, se pare că firma a fost obținută prin metode frauduloase, fiind „furată” de la proprietarul inițial printr-o serie de manevre suspecte la Registrul Comerțului. Proprietarul original susține că a făcut plângeri la diverse autorități, inclusiv la poliție, dar fără rezultat până în prezent.

Ancheta a scos la iveală o schemă complexă care implică schimbări frecvente de nume și proprietari, utilizarea de identități false sau furate, și crearea unei fațade de legitimitate prin publicitate plătită și informații false despre proiecte inexistente.

Un aspect îngrijorător este că firma pare să fi fost folosită recent pentru a comanda cantități mari de materiale de construcții din străinătate, care apoi au dispărut împreună cu persoanele implicate în schemă. Există informații despre furnizori păgubiți cu sume considerabile.

Investigația sugerează că în spatele acestei operațiuni s-ar putea afla persoane cu un istoric îndelungat de activități frauduloase similare, care au mai fost cercetate în trecut pentru evaziune fiscală și furt de companii.

În ciuda gravității situației și a dovezilor prezentate, răspunsul autorităților pare să fie lent și insuficient. ANAF susține că „monitorizează” situația de mai multe luni, dar nu poate oferi detalii invocând secretul fiscal. Între timp, firma continuă să apară în statisticile oficiale ca una dintre cele mai mari companii din țară, fără să existe dovezi clare că ar fi plătit taxele corespunzătoare profiturilor uriașe declarate.

Această situație ridică întrebări serioase despre eficacitatea sistemelor de control și verificare ale statului român, precum și despre vulnerabilitățile care permit perpetuarea unor scheme frauduloase de asemenea amploare.