

Dacă simțeați că logica vă dă bătăi de cap, stați liniștiți: noile directive remediază rapid orice urmă de bun-simț. Iată meniul narativ de frecat la greu pe paginile suveraniștilor rusofili pentru următoarele zile:
Marea amnezie a banilor: Brusc, „patrioții” au devenit foarte îngrijorați de miliardele investite în apărare și întreabă, cu lacrimi în ochi, unde sunt sistemele care trebuiau să ne apere de ruși. Asta în condițiile în care, până ieri, aceiași experți ne explicau că Rusia e un vecin pașnic, că pericolul nu există și că Armata Română ar trebui să-și transforme tancurile în tractoare.
Drona e de fapt un bumerang ucrainean: Stați liniștiți, nu e rusească. Are doar pașaport de la Kiev. Se știe doar că în Rusia se fabrică exclusiv pansamente, nu drone Geran.
Strategia „Galațiul, miza mondială”: Ucraina nu mai avea pe ce să cheltuiască muniția, așa că a decis să bombardeze faleza din Galați. Scopul? Să bage România într-un război mondial, pentru că nimic nu sperie mai mult marile puteri decât activarea dacilor de la Dunăre.
Bolojan, creierul din umbră: Lovitura de teatru! Ilie Bolojan a ghidat personal drona de pe o tabletă, direct din Bihor, doar ca să aibă pretext să organizeze licitații și să „pape” fondurile europene din programul SAFE. Toată lumea știe că reformele administrative se fac cu drone la graniță.
Drona Schrödinger (este și nu este rusească): Aici păpușarii s-au cam încurcat în fire. O tabără urlă că era o dronă rusească, dar hackerii ucraineni i-au spart GPS-ul în zbor și au trimis-o la noi. Cealaltă tabără jură că n-a văzut picior de rus pe acolo. Important este ca publicul să fie suficient de zăpăcit încât să nu mai știe nici cum îl cheamă.
Orice discurs oficial care invocă imposibilitatea tehnică de a intercepta aceste drone reprezintă o tentativă grosolană de manipulare a opiniei publice. România are în dotare aproximativ 40 de sisteme antiaeriene Ghepard, echipate cu radare proprii concepute special pentru a detecta și distruge ținte care evoluează la altitudini extrem de joase. Argumentele vehiculate pe canalele media privind deficiențele sistemelor radar indică fie o incompetență crasă, fie o dezinformare deliberată.
Sistemele Ghepard sunt deplin integrate în rețeaua de apărare și pot colabora direct cu aeronavele F-16 sau Eurofighter. Mai mult, tacticile de infanterie ușoară utilizate cu succes de Ucraina pentru neutralizarea a mii de astfel de drone demonstrează că soluțiile există. Un singur sistem Ghepard poziționat strategic ar fi putut securiza integral sectorul de intrare dinspre Galați — o zonă identificată încă din 2023 ca având un risc ridicat de expunere.
Inacțiunea actuală este continuarea directă a unei politici de stat bazate pe frică și ascundere. Precedentul periculos a fost stabilit în iunie 2024, când președintele Klaus Iohannis a negat vehement prăbușirea unor drone pe teritoriul național, contrazicând oficialii de la Kiev, până când jurnaliștii au descoperit resturile la Plauru. Astăzi, președintele Nicușor Dan continuă aceeași linie de comunicare defectuoasă, promițând achiziții viitoare prin programul SAFE în loc să utilizeze capabilitățile existente, în timp ce ministrul Apărării, Radu Miruță, justifică neintervenția prin dorința absurdă de „a nu fi considerați parte beligerantă”. Această atitudine timidă nu face decât să invite Rusia la o escaladare și mai agresivă.
În consecință, credibilitatea României în interiorul NATO este în mod real periclitată. Aliații occidentali, în special statele baltice și Polonia, observă o conducere politică la București care, în fața unui atac soldat cu victime pe teritoriul său, reacționează disproporționat de slab, limitându-se la închiderea unui consulat din Constanța — o măsură care trebuia adoptată încă din anii precedenți. Această lipsă de fermitate transmite un semnal de vulnerabilitate extremă, determinând aliații să se întrebe dacă România va avea curajul să acționeze în cazul testării Articolului 5 de către Federația Rusă.
Președintele României a ratat obligația constituțională și diplomatică de a activa Articolul 4 din Tratatul NATO, un demers realizat în situații similare de Polonia și Estonia pentru coordonarea unui răspuns aliat ferm. În schimb, instituțiile românești, inclusiv MAPn prin vocea generalului Maxim, au adoptat o poziție defensivă, invocând justificări juridice și tehnice secundare — cum ar fi riscul căderii resturilor pe sol sau lipsa acordului proprietarilor de terenuri pentru instalarea echipamentelor. În apărarea aeriană standard, prioritatea absolută este neutralizarea amenințării înainte ca aceasta să lovească zone populate, nu evitarea daunelor colaterale provocate de resturi.
Declarațiile MAPn conform cărora drona „nu avea intenții ostile” denotă o subordonare a logicii militare în fața deciziilor politice timorate din ultimii ani. Această absență totală a elementului de descurajare din discursul oficial lasă populația din zonele de frontieră, precum Galați sau Tulcea, complet expusă și vulnerabilă.
Moscova speculează direct criza politică internă de la București și lipsa de coeziune în comunicarea externă a președintelui. În perioada următoare, România va deveni ținta unor campanii intense de dezinformare, manipulare și atacuri de tip fake-news, menite să amplifice frica în rândul populației civile.
Slăbiciunea asumată de liderii români — de la decidenții din anii trecuți până la cei actuali — a oferit Rusiei date strategice esențiale privind timpii și capacitatea reală de reacție a țării. Atâta timp cât instituțiile de securitate națională vor continua să evite angajarea fermă a amenințărilor, teritoriul național va rămâne un poligon de testare pentru operațiunile hibride și kinetice ale Kremlinului.
Informațiile furnizate pe startmedia au un scop informativ general și sunt furnizate fără nicio declarație sau garanție de niciun fel, expresă sau implicită, cu privire la caracterul complet, acuratețea, fiabilitatea, caracterul adecvat sau disponibilitatea informațiilor, produselor, serviciilor sau conexe.
Conținutul prezentat în secțiunea `Excepția StartMedia` este o opinie și reflectă doar părerea autorului relativ la subiect.
Grafica conținută pe site este destinată utilizării în scopuri informative și nu trebuie interpretată ca fiind o garanție a caracteristicilor produselor sau serviciilor prezentate. Orice încredere acordată acestor informații se face pe propriul risc al utilizatorului. În niciun caz, startmedia nu va fi răspunzătoare pentru nicio pierdere sau daune, inclusiv, fără limitare, pierderi sau daune indirecte sau consecutive sau orice pierdere sau daune care decurg din pierderea de date sau profituri rezultate din sau în legătură cu utilizarea acestui site web.
Copyright @StartMedia 2025