O breșă de securitate masivă scoate la iveală vulnerabilitățile flancului estic al NATO. O analiză Reuters confirmă compromiterea a zeci de conturi de e-mail aparținând armatei române, într-o operațiune de spionaj atribuită hackerilor pro-ruși.

Breșă majoră în rândul Forțelor Aeriene

Cel puțin 67 de conturi de e-mail aparținând unor ofițeri ai Forțelor Aeriene Române au fost compromise în cadrul unei campanii extinse de spionaj cibernetic. Printre ținte se numără:

• Conturi oficiale de la nivelul bazelor aeriene NATO de pe teritoriul României.
• Cel puțin un ofițer de rang înalt din cadrul structurilor de comandă.

Până la momentul actual, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a refuzat să ofere comentarii oficiale cu privire la amploarea incidentului sau la natura informațiilor sustrase.

„Eroarea” care a deconspirat spionajul rus

Operațiunea a fost deconspirată dintr-o eroare de amatori a hackerilor: aceștia au lăsat serverele de comandă „deschise” pe internet. Datele au fost interceptate de Ctrl-Alt-Intel, un colectiv de cercetători britanici și americani, care au descoperit jurnalele operaționale și mii de mesaje furate.

„Această greșeală a oferit o ocazie rară de a examina mecanismele interne ale unei campanii de spionaj rusești în timp real”, au declarat specialiștii Ctrl-Alt-Intel.

Obiectivul Moscovei: Ucraina și vecinii NATO

Deși România a fost o țintă strategică, grosul atacului a vizat Ucraina. Între septembrie 2024 și martie 2026, hackerii au accesat peste 284 de căsuțe poștale, monitorizând:

1. Justiția ucraineană: Peste 170 de procurori și anchetatori care se ocupă de cazuri de corupție și colaboraționism.
2. Infrastructura critică: Spitalul Central și comisia financiară din Pokrovsk, nod logistic vital pe front.
3. Regiunea Balcanilor: Au fost identificate victime și în Grecia, Bulgaria sau Serbia.

Cine se află în spatele atacurilor?

Experții în securitate cibernetică înclină spre grupul Fancy Bear (APT28), o unitate de elită asociată istoric cu serviciile de informații militare ruse (GRU). Totuși, atribuirea rămâne parțial disputată, unii analiști de la ESET considerând că acesta este doar „un fragment dintr-un ecosistem de spionaj mult mai vast” aliniat intereselor Kremlinului.

Această scurgere de date subliniază presiunea constantă la care este supusă infrastructura de comunicații a aliaților NATO în contextul conflictului din regiune.