București – Capitala României găzduiește miercuri Summitul Formatului București 9 (B9), o reuniune de importanță strategică pentru securitatea flancului estic al NATO, desfășurată într-un context marcat de intensificarea agresiunii ruse în Ucraina și de reconfigurarea relațiilor transatlantice.

Evenimentul reunește lideri din statele de pe frontiera estică a Alianței, alături de reprezentanți ai țărilor nordice și oficiali de rang înalt ai NATO și SUA.

Marea Neagră, „frontul real” vs. Flancul Nordic

Miza principală a României în cadrul acestui summit este corectarea asimetriei de resurse și atenție între nordul și sudul flancului estic. Experții avertizează că, în timp ce Polonia și statele baltice au reușit să capitalizeze atenția aliaților, flancul sud-estic rămâne vulnerabil în fața acțiunilor kinetice ale Rusiei.

„Războiul pe bune se duce în Marea Neagră, nu în Marea Baltică”, subliniază Marius Ghincea, cercetător la ETH Zurich. Potrivit acestuia, în timp ce în nord predomină amenințările hibride, regiunea Mării Negre este teatrul unor operațiuni militare reale. O eventuală redistribuire a trupelor americane din Germania către Polonia, fără o măsură echivalentă pentru România, ar putea adânci acest dezechilibru strategic.

Nicușor Dan: Mediatori între Bruxelles și Washington?

Palatul Cotroceni a semnalat că Summitul B9 reprezintă o oportunitate de a evidenția punctele comune dintre Europa și SUA, pe fondul divergențelor recente dintre cele două maluri ale Atlanticului. Președintele Nicușor Dan pare să adopte o poziție de mediere, încercând să profileze România ca un pilon de stabilitate în relația cu administrația de la Washington.

Totuși, analiștii privesc cu rezerve această abordare. Marius Ghincea observă o „anxietate strategică” la București, caracterizată prin dorința de a nu incomoda Washingtonul, chiar și cu riscul de a afecta unitatea europeană. Criticile recente ale președintelui Dan la adresa Bruxelles-ului sunt interpretate ca semnale problematice, sugerând că România ar putea opta pentru o poziție de echidistanță între interesele UE și cele ale SUA în schimbul unor beneficii de imagine sau militare.

Absențe notabile și provocări diplomatice

Deși lista participanților este impresionantă — incluzându-i pe Mark Rutte (Secretar General NATO), Volodîmîr Zelenski și președinții statelor baltice și central-europene — absența liderilor de rang înalt din administrația americană, precum Donald Trump sau Marco Rubio, este considerată un semnal de alarmă. Această lipsă de participare la cel mai înalt nivel ar putea indica o deplasare a priorităților strategice ale SUA către alte regiuni.

Concluzii sub semnul întrebării

Eficiența Formatului B9 a fost subminată în ultimii ani de o lipsă de coeziune internă. Deși invitarea țărilor nordice este văzută ca o tentativă de a crește relevanța grupului, există riscul ca acestea să rămână doar parteneri asociați. Pentru România, succesul summitului depinde de capacitatea liderilor de a transforma „lozincile” de solidaritate în resurse concrete pentru securitatea Mării Negre, într-un moment în care politica internă pare să fi eclipsat, prea des, prioritățile de politică externă.