Vaccinul anti-Covid: de la tratament medical la armă politică

Conferința de la Brașov, despre „COVID-19 și convergența bio-digitală”, a fost prezentată ca o dezbatere serioasă, dar a abordat teme fără fundament științific, precum „explozia de cancere post-vaccinare” sau „copii care mor din cauză de vaccinare”.
Deși participanții sunt medici, afirmațiile lor nu sunt susținute de studii solide, iar manipularea fricii și dezinformarea sunt folosite pentru a influența opinia publică.
În realitate, peste un miliard de oameni au fost vaccinați, iar numărul efectelor adverse a fost extrem de redus, având la bază factori statistici și științifici solizi.

Acum cateva zile zile a avut loc o conferință intitulată „COVID-19 și convergența bio-digitală”, organizată la Brașov, eveniment neacreditat de Colegiul Medicilor, dar prezentat ca o dezbatere medicală serioasă, ceea ce se pare că nu a fost.
Temele abordate – precum „explozia de cancere post-vaccinare”, „copii care mor din cauza vaccinului COVID” sau „o conspirație globală prin vaccinare” – țin mai degrabă de teoriile conspirației și contrazic flagrant cercetările validate științific.

Printre participanți, tot medici „virusologi” unu și unu: Răzvan Constantinescu – gastroenterolog, Geanina Hagima – obstetrică și ginecologie, Tatiana Uruioc – neurolog, Argentina Tudor – psiholog, unii dintre aceștia membri cu susținută activitate politică in cadrul unui binecunoscut partid antivaccinist.
Deci da, toți experți în domeniu, neutri și imparțiali, așa cum sta bine unui medic, om de știință, cu jurământul lui Hipocrate la butonieră.

Niciuna din afirmațiile colportate de respectivii nu se susțin. De ce? Pentru că pur și simplu nu există studii serioase științifice care să stabilească statistic o relație cauzală semnificativă între procesul de vaccinare și așa-zisele efecte secundare grave. Pur și simplu nu a fost nici timp, și nici creat un eșantion semnificativ de mare pentru a trage o concluzie serioasă.
De exemplu, pentru un medicament creat în anii ’90 numit fenfluramină (Fen-Phen) — un agent pentru scăderea în greutate la persoanele obeze — au fost nevoie de mai bine de 10 ani și studii extinse pe milioane de utilizatori pentru depistarea unor efecte adverse grave, până când acesta să fie retras de pe piață. Și exemple mai sunt.

Dar manipularea fricii rentează. Ca și instigarea la revoltă prin manipulare și dezinformare. O nație confuză și vulnerabilă, inclusiv medical și epidemiologic, este mai ușor de prostit și mult mai receptivă la narațiuni mincinoase. Cum ar fi, de exemplu, ideea că vaccinul cu ARN mesager (ARNm) nu ar fi testat suficient. Fals! Primele teste au început în 1990 (sursa: https://www.nature.com/articles/d41586-021-00598-0). În anii 2010-2020, s-au făcut avansuri majore în înțelegerea și stabilizarea ARN-ului, precum și în metodele de livrare, cu accent pe nanoparticulele lipidice (lipid nanoparticles), care permit ca ARNm să fie introdus eficient în celulele umane. De la autorizare (anul 2020), cele două vaccinuri au fost monitorizate în studii post-licență de peste 2 ani.

Și mai este un aspect. Mai bine de un miliard de oameni au fost vaccinați anti-Covid. La această amploare, numărul de efecte secundare a fost infim. Dacă cineva ar face un studiu la scară atât de mare, orice medicament, de la banalul paracetamol la ibuprofen, ar avea cel puțin un număr similar, dacă nu mai mare, de efecte neplăcute. Este motivul pentru care fiecare pilulă se livrează de către producător cu un mod de întrebuințare, contraindicații și cu acceptul implicit că le folosești pe propria răspundere. Pentru că nimeni nu poate garanta inexistența unui oarecare risc; fiecare individ este unic, cu un răspuns unic la pilula respectivă. Totul e ca, statistic vorbind, medicamentul/vaccinul să facă în mod covârșitor bine, și doar (eventual) de câteva ori rău.

Și acum cifrele. Pentru cei care chiar interesează, am atașat și sursele. Iată un rezumat aproximativ, bazat pe situația generală în 2023.

Populația vaccinată pe continente:

America de Nord: Peste 70% din populația eligibilă a fost complet vaccinată.
America de Sud: Aproximativ 60-70% din populația eligibilă a primit vaccinul complet.
Europa: Țările UE au atins rate de peste 70% pentru populația eligibilă, cu unele variații regionale.
Africa: În jur de 10-20% din populația totală a avut acces la vaccinuri, cu mari variații între țări.
Asia: Ratele au variat semnificativ, cu China și India vaccinând o mare parte din populație, atingând aproximativ 60-70% în diferite regiuni.
Oceania: Australia și Noua Zeelandă au avut rate de vaccinare ridicate, peste 75% pentru populația eligibilă.

Pe baza estimărilor anterioare, numărul total de persoane vaccinate împotriva COVID-19 la nivel mondial ar fi în jur de 4 până la 4,5 miliarde de oameni.
Această cifră include populația vaccinată din toate continentele până în 2023 și reflectă campaniile masive de imunizare derulate pe parcursul pandemiei. ( sursa: https://ourworldindata.org/coronavirus )

Efecte adverse raportate (date aproximative):
Estimarea exactă a cazurilor de efecte adverse raportate în urma vaccinurilor COVID-19 variază în funcție de sursă și de sistemele de raportare din diferite țări. În general, organisme precum EMA și CDC monitorizează aceste date.

Efecte adverse ușoare (slabe):
Aproximativ 1-2 cazuri la 1.000 de doze administrate.
Exemple: durere localizată, oboseală, dureri musculare, febră ușoară.
Număr estimat: zeci de milioane de cazuri.
Efecte adverse moderate (medii):
Aproximativ 1-10 cazuri la 100.000 de doze.
Exemple: reacții alergice moderate, dificultăți temporare.
Număr estimat: mii de cazuri la nivel mondial.
Efecte adverse severe (puternice):
Aproximativ 1-10 cazuri la 1 milion de doze.
Exemple: miocardită, pericardită, tulburări neurologice severe.
Număr estimat: câteva sute până la câteva mii de cazuri.
Decese (față de reacțiile adverse):
Decese raportate ca posibile efecte adverse sunt extrem de rare, estimate la aproximativ 1-2 cazuri la 1 milion de doze.
Număr estimat: câteva sute de decese la nivel mondial, majoritatea în contexte de comorbidități.

surse:

Efecte pe termen lung ale vaccinării COVID-19 (date și concluzii aproximative):

Siguranța generală:
Studii și monitorizări de peste 2 ani arată că majoritatea efectelor adverse apar în primele câteva săptămâni sau luni după vaccinare.
Efectele adverse severe sau pe termen lung sunt extrem de rare — mai puțin de 1 caz grav la 100.000 de doze.
Efecte adverse rare și întâlnite pe termen lung:
- Miocardită și pericardită (inflamație a mușchiului cardiac și în jurul său) au fost raportate mai frecvent la tineri și adolescenți, dar în majoritatea cazurilor sunt autolimitante.
- Alte reacții neurologice sau autoimune au fost raportate în număr foarte redus.
Imunitate și protecție:
Studii recente indică o reducere a imunizării pe termen lung, motiv pentru care dozele booster sunt recomandate pentru menținerea protecției.
Efectele adverse pe termen lung, precum imunosupresia sau alte complicații cronice, nu au fost semnalate în mod consistent în studii de urmărire.

Deși efectele secundare rare și uneori pe termen lung pot apărea, beneficiile vaccinării în prevenirea formelor grave de COVID-19 și reducerea mortalității sunt mult mai mari decât riscurile pentru sănătate pe termen lung. Studiile continuă și monitorizează cu strictețe aceste efecte pentru a oferi date exacte și actualizate.

Raportul decese vaccinați / nevaccinați
Datele arată clar că vaccinarea reduce semnificativ riscul de deces cauzat de COVID-19, chiar dacă unele cazuri pot apărea în rândul vaccinaților.

Rata de mortalitate la nevaccinați:
Persoanele nevaccinate au avut o mortalitate semnificativ mai mare în cazul infectării cu COVID-19, mai ales în primele valuri, cu o rată de mortalitate care a variat între 1-5% din cazurile severe.

Rata de mortalitate la vaccinați:
Cât despre cei vaccinați, riscul de deces a fost mult redus — în zonele cu acoperire vaccinationistă ridicată, rata de decese în rândul vaccinaților a fost mult sub 1%, adesea în jur de 0,01-0,1% din cazurile raportate, în funcție de vârstă și comorbidități.

Raportul decese vaccinați vs. nevaccinați:
Studiile și raportările oficiale, precum cele ale Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA sau ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), indică faptul că persoanele nevaccinate sunt de aproximativ 10-20 de ori mai predispuse la deces din cauza COVID-19 comparativ cu cele vaccinate.
Exemple concrete:
CDC (Statele Unite, 2021-2022):
Aproximativ 98-99% dintre decesele cauzate de COVID-19 au fost în rândul nevaccinaților sau a celor nevaccinați complet.
Putem aproxima că riscul de deces pentru nevaccinați a fost de 10-20 de ori mai mare comparativ cu cel al vaccinaților.

Raportul global:
În țările cu acoperire vaccinală ridicată, proporția de decese în rândul vaccinaților a fost extrem de scăzut, chiar dacă au existat cazuri de decese în rândul celor vaccinați, de obicei la persoane în vârstă sau cu condiții preexistente.

surse oficiale:

Cât despre respectiva conferință, ce se poate spune?
În România, libertatea cuvântului e garantată, nu și libertatea dezinformării și promovarea narativelor mincinoase. Penalizarea celor care au organizat și susținut acest eveniment ar fi un exemplu bun că nu este indicat să strigi „Bombă!” într-un aeroport, oricât de garantată de Constituție ar fi libertatea de exprimare.
De altfel, ministrul Sănătății anunță că va fi sesizat Parchetul, după conferința de contestare a vaccinurilor de la Brașov.

Întrebat dacă participarea la conferința controversată de la Brașov ar putea fi catalogată drept faptă penală, el a explicat:
„Da, pentru că majoritatea informațiilor care au fost prezentate și promovate în această conferință nu au legătură cu niciun fundament științific.”

Faptă penală? Da, în opinia mea, este un punct de vedere perfect justificat.