Se pare că națiunea română, sau măcar o bună parte din dânsa suferă masiv de a ceea ce aș numi ‘sindromul național al mărunțișului’. În timp ce lumea se confruntă cu probleme existențiale, noi, românii, ne-am găsit să ne concentrăm energia neuronală – câtă o mai avem – pe analiza socratică a unui pas greșit pe covorul roșu, sau pe disecția manșetei lui Bolojan la întâlnirea cu Macron.

Și ce spectacol jalnic oferim! O națiune întreagă, transformată peste noapte într-un juriu de modă de doi bani, dezbătând cu înverșunare tivul fustelor primei doamne. Parcă am fi niște purici pe spatele istoriei, sărind din fleac în fleac, incapabili să vedem tabloul de ansamblu.

Uitați-vă la noi, o țară întreagă care se agită ca niște furnici pe un mușuroi în flăcări pentru că cineva a purtat o cravată strâmbă la o întâlnire oficială. În timp ce planeta se confruntă cu războaie, cu schimbări climatice catastrofale, noi dezbatem cu înfocare dacă rochia primei doamne a fost prea scurtă sau prea lungă. Așa suntem, o nație de croitori frustrați și manechine ratate?

Și cine sunt acești judecători improvizați? Aceiași până nu demult purtători de gumari, cu burțile revărsate peste blugi, mâncând mici și semințe cu o dexteritate demnă de o cauză mai bună. Aceiași care au transformat râgâitul într-o formă de artă națională și care consideră că igiena e opțională, dar descălțatul în prag e sfânt, indiferent de consecințe.

Ne delectăm cu emisiuni TV care fac lobotomia să pară o opțiune atractivă, aplaudăm pițipoance cu IQ-ul unui castravete murat și ne extaziem în fața unor ‘vedete’ care ar face și o maimuță să se simtă Einstein. Și apoi, plini de semințe între dinți și de bere în burtă, ne trezim experți în politică, protocol și etichetă.

Iar clasa noastră politică? O oglindă perfectă a societății. O adunătură de specimene care ar face și un circ ambulant să pară Harvard. Avem tribuni care scuipă aberații cu o viteză mai mare decât cea a luminii, și o faună politică în care Simion, Șoșoacă sau Dăncilă sunt considerate repere intelectuale.

Ne-am transformat într-o turmă digitală, scurmând prin noroiul virtual al rețelelor sociale, conduși de influenceri cu creierul cât o nucă. TikTok-ul și Facebook-ul au devenit noile noastre agore, unde prostia și vulgaritatea sunt ridicate la rang de artă. Trăim într-o societate în care valoarea unui om se măsoară în numărul de followeri pe Instagram, iar cultura generală înseamnă să știi toate cancanurile despre ultimul divorț al vreunei vedete de carton. Suntem o națiune care preferă să urmărească ‘Survivor’ sau prestațiile jalnice ale Ancăi Alexandrescu, în loc să citească o carte, care consideră că a merge la mall e o activitate culturală, și care crede că a posta o poză cu mâncarea pe Facebook e o realizare demnă de Nobel.

În esență dragi români, suveraniști sau globaliști, am ajuns experți în a ne concentra pe nimicuri, ignorând cu desăvârșire problemele reale. Suntem ca niște găini care au găsit o oglindă, fascinați de propria reflecție, incapabili să vedem dincolo de ciocul nostru. Și în timp ce noi cotcodăcim despre protocol și manșete, lumea merge înainte, lăsându-ne în urmă, exact acolo unde ne e locul – în coteț.