Într-o revelație șocantă care zguduie fundamentele administrației publice românești, Corpul de Control al Ministerului Mediului a dezvăluit un tablou sumbru al managementului la Administrația Națională Apele Române. Raportul, făcut public joi, expune o serie de eșecuri catastrofale în gestionarea fondurilor europene și implementarea proiectelor vitale de prevenire a inundațiilor.

Potrivit comunicatului oficial emis de Ministerul Mediului, pierderile se ridică la uluitoarea sumă de peste 450 de milioane de euro. Aceste fonduri, destinate inițial construcției de baraje, diguri și alte infrastructuri cruciale de apărare împotriva inundațiilor, s-au evaporat din cauza incompetenței manageriale și a incapacității de a gestiona eficient proiectele la nivel local.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat gravitatea situației, declarând: „Acești bani puteau fi transformați în lucrări concrete de protecție, dar au fost irosiți din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu pentru gestionarea acestor proiecte vitale.”

Una dintre cele mai alarmante descoperiri ale investigației este faptul că peste 500 de angajați ai Apelor Române au beneficiat de sporuri salariale substanțiale pentru gestionarea fondurilor europene, în ciuda faptului că majoritatea proiectelor au eșuat lamentabil. Aceste sporuri, variind între 10% și 50% din salariu, par acum o ironie crudă în fața pierderilor masive suferite.

Raportul evidențiază, de asemenea, o scădere îngrijorătoare a numărului de controale efectuate în ultimii trei ani, cu o reducere de 11,4% doar între 2022 și 2023. Această relaxare a vigilenței a contribuit, fără îndoială, la amploarea dezastrului financiar și managerial descoperit.

Situația devine și mai gravă când privim spre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Din alocarea inițială de 557,8 milioane de euro pentru șapte proiecte majore de investiții, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană. Un exemplu flagrant este proiectul de modernizare a infrastructurii critice de apărare împotriva inundațiilor, care a fost redus dramatic de la 340 de milioane de euro la aproximativ 33 de milioane, lăsând România vulnerabilă în fața dezastrelor naturale.

Corpul de Control a identificat o serie de probleme sistemice, inclusiv întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice defectuoase, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială. Mai mult, s-a descoperit că fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, ceea ce ridică serioase întrebări etice și legale.

Ca răspuns la aceste descoperiri alarmante, Ministerul Mediului a anunțat o serie de măsuri drastice. Acestea includ reorganizarea completă a structurilor responsabile de gestionarea proiectelor PNRR, desființarea departamentului PNRR din aparatul central și redistribuirea personalului în teritoriu. De asemenea, se va reduce drastic numărul angajaților care primesc sporuri pentru activități legate de proiecte, de la peste 500 la cel mult 100.

Ministerul a cerut de asemenea, recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor rămase neacoperite.

Pentru a preveni repetarea acestor eșecuri în viitor, ministerul va implementa un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile efectuate și termenele asumate.