Pe 20 februarie 1939 — cu doar câteva luni înainte ca Germania nazistă să invadeze Polonia declanșând al Doilea Război Mondial — peste 20.000 de oameni s-au adunat în Madison Square Garden din New York pentru un miting pro-nazist organizat de Bundul German-American.

Evenimentul, șocant de ținut în inima Statelor Unite, a prezentat bannere masive cu svastica flancate de steaguri americane și un portret de 30 de picioare al lui George Washington poziționat în spatele podiumului pentru a lega nazismul de patriotismul american. Bundul German-American a fost o organizație înființată în anii 1930 cu scopul de a promova interesele și cultura germană în America, dar și pentru a susține ideologiile naziste sub conducerea lui Adolf Hitler. Organizația a fost condusă de Fritz Julius Kuhn, un lider carismatic care a preluat mesajele propagandei naziste și a încercat să le adapteze pentru publicul american.

Vorbitorii la miting au predicat teorii conspiraționiste antisemite, l-au lăudat pe Adolf Hitler și au cerut o „adevărată Americă albă și creștină.” Gardieni uniformizați în stil stormtrooper erau aliniați pe culoare, în timp ce protestatarii se ciocneau cu poliția în afara locației, evidențiind tensiunile profunde care se dezvoltau în țară cu privire la ideologia fascistă. Mitingul din 1939 a fost conceput ca o demonstrație de forță și a inclus discursuri extrem de controversate, simboluri naziste și retorica antisemită. Evenimentul a fost promovat ca o celebrare a „Naționalismului American”, combinând simboluri americane, precum steagul american, cu cele naziste, pentru a legitima în ochii susținătorilor un mesaj naționalist-izolaționist.

Evenimentul propriu-zis pe scurt:

1. Participanții și atmosfera

• Peste 20,000 de simpatizanți au asistat la miting, umplând Madison Square Garden. Sala era decorată cu bannere și simboluri naziste alături de steaguri americane, creând o imagine contradictorie.
• S-au folosit simboluri și mesaje care încercau să coabiteze naționalismul american cu ideologia nazistă, încercând să împingă ideea unei „Americi mai puternice” prin prisma superiorității rasiale.

2. Discursurile

• Fritz Kuhn, liderul Bundului, a fost principalul vorbitor. Discursul său, plin de retorică antisemită și naționalistă, critica administrația de atunci a SUA și promova superioritatea ariană.
• A mai fost prezentată ideea că bolșevismul și influența evreiască amenință valorile americane, un mesaj menit să capitalizeze pe temerile și prejudecățile vremii.

3. Reacțiile și protestele

• În afara Madison Square Garden, mii de protestatari anti-naziști s-au adunat, inclusiv evrei, veterani de război și activiști de stânga, denunțând evenimentul.
• Poliția a fost chemată pentru a menține ordinea, deoarece înfruntările dintre participanții la miting și protestatari au devenit violente pe alocuri.

Impactul și urmările:

Mitingul din Madison Square Garden din 1939 a atras atenția națională și a stârnit dezbateri ample despre libertatea de expresie și limitele acesteia, mai ales în contextul propagării unei ideologii violente și discriminatorii. Acesta a devenit unul dintre cele mai întunecate și mai puțin discutate episoade din istoria americană. A dezvăluit cum ideologia fascistă a câștigat un punct de sprijin periculos chiar și în societățile democratice, alimentată de anxietatea economică, rasism și naționalism.

Mitingul a fost acoperit pe larg de presă, dar a dispărut ulterior din memoria colectivă—până a reapărut în ultimii ani ca un memento înfiorător al modului în care democrația poate fi rapid amenințată din interior. Mitingul nazist din 1939 din New York rămâne o poveste puternică de avertizare despre puterea seducătoare a extremismului.