
Adolf Hitler a ajuns la putere în Germania în anul 1933. Pe 30 ianuarie 1933, el a fost numit cancelar al Germaniei de către președintele Paul von Hindenburg. Această numire a marcat începutul regimului nazist în Germania și a dus la transformarea rapidă a sistemului politic în dictatură.
Orice asemănare între evenimentele de atunci și alegerile din România anului 2024 este pur întâmplătoare. SAU POATE NU.
În contextul tumultuos al Republicii de la Weimar, aflată în dificultate după Primul Război Mondial și sub presiunea crizelor economice și politice, poporul german a ales să aducă la putere, prin mijloace democratice, o figură cu o retorică de forță: Adolf Hitler.
Sătui de democrație haotică și de crize, germanii îl votează perfect democratic, pe cel care promite măsuri ferme și pare să aibă soluții la orice. Hitler e un populist desăvârșit, își hipnotizează ascultătorii cu discursuri incendiare și surclasează vechea clasă politică prin dinamismul său și tacticile electorale în premieră. Spre exemplu, e primul politician care folosește avionul pentru a participa în aceeași zi la mai multe adunări populare, o tactică fără precedent la acea vreme.
Astfel, Hitler a atras favorabil electoratul german cu retorica sa antisemită, antioccidentală și revizionistă, poziționându-se ca un adversar al sistemului existent. Această imagine a fost, în parte, construită cu ajutorul unor sprijinitori puternici din culise, inclusiv numeroase personalități militare și industriale influente, care au văzut în el o soluție la instabilitatea națională.
Hitler cucerește inima electoratului german creeîndu-și imaginea unui tip care luptă cu sistemul corupt și ticăloșit. La acest moment, nimeni dintre votanții săi nu știe că politicianul german este sprijinit din culise, de fapt, de vechea oligarhie militară, de nobilime și de numeroși industriași.
Odată ce Partidul Nazist a preluat conducerea, entuziasmul era palpabil printre susținătorii săi. Joseph Goebbels, artizanul comunicării naziste și viitorul ministru al Propagandei, a consemnat în jurnalul său cu entuziasm preluarea controlului asupra Wilhelmstraße, centrul puterii politice din Berlin. „Este ca un vis! Wilhelmstraße este a noastră!“, scrie geniul malefic al comunicării și minciunii, care a stat în spatele campaniei electorale și al discursurilor populiste ale lui Hitler cu priză formidabilă la public.
Ajuns la putere, Hitler nu pierde nicio clipă. Deși a promis să mențină democrația parlamentară, acțiunile sale ulterioare au arătat contrariul. Într-o perioadă de doar câteva luni, începând cu 30 ianuarie, a întreprins o serie de măsuri care au desființat rapid structurile democratice ale Germaniei:
- La o săptămână după preluarea puterii, a instaurat cenzura mass-media.
- La 28 februarie, a determinat Parlamentul să restricționeze libertățile civile prin Decretul pentru Protecția Poporului și a Statului.
- La 5 martie, a câștigat alegerile anticipate, după ce a interzis Partidul Comunist.
- Pe 24 martie, a obținut trecerea Legii de Împuternicire, acordându-i puteri dictatoriale pe termen de patru ani.
- În 14 iulie, toate celelalte partide politice au fost interzise, consolidând astfel Partidul Nazist ca singura forță politică legală din Germania.
În mai puțin de șase luni, structura democratică a Germaniei interbelice a fost complet dizolvată, marcând începutul unui regim totalitar care va avea consecințe devastatoare pentru Europa și lumea întreagă. Aceste evenimente au ilustrat cât de fragilă poate fi democrația în fața liderilor autoritari care se folosesc de structurile și procesele democratice pentru a le submina din interior.
A urmat cel de-al Doilea Război Mondial. Consecintele în pierderi umane rezultate in urma nefericitei alegeri a poporului german, estimări ale numărului de decese împărțite între civili și militari, sunt după cum urmează:
Persoane decedate în urma celui de-al Doilea Război Mondial
Uniunea Sovietică. Civili: Aproximativ 13-15 milioane, Militari: Aproximativ 8-10 milioane
Germania. Civili: Aproximativ 1,5-2 milioane (inclusiv victimele bombardamentelor și prizonierii civili), Militari: Aproximativ 5-6 milioane
China. Civili: Aproximativ 15-20 milioane, Militari: Aproximativ 3-4 milioane
Polonia. Civili: Aproximativ 5-6 milioane, Militari: Aproximativ 150,000-200,000
Japonia. Civili: Aproximativ 500,000-800,000 (inclusiv victimele bombardamentelor atomice), Militari: Aproximativ 2,3-2,5 milioane
Regatul Unit. Civili: Aproximativ 60,000-70,000 (în principal din cauza bombardamentelor), Militari: Aproximativ 380,000-390,000
Statele Unite. Civili: Puține pierderi directe raportate (datorită geografiei distanțate față de teatrul principal de război), Militari: Aproximativ 400,000-420,000
Italia. Civili: Aproximativ 150,000-200,000, Militari: Aproximativ 300,000-330,000
Franța. Civili: Aproximativ 350,000-400,000, Militari: Aproximativ 200,000-220,000
România. Civili și militari: Aproximativ 500,000-600,000 în total
Număr total de decese: Aproximativ 70-85 milioane de oameni
Civili: Aproximativ 50-55 milioane
Militari: Aproximativ 20-25 milioane
Aceste cifre includ atât victimele directe ale conflictului, cât și persoanele care au murit din cauza genocidelor, foamei, bolilor și altor circumstanțe legate de război. Mai adaugați aproximativ 6 milioane de evrei care au murit în timpul Holocaustului, din cel de-al Doilea Război Mondial. Aceasta reprezintă aproximativ două treimi din populația evreiască a Europei înainte de război. Victimele Holocaustului au decedat în urma exterminării sistematice, prin ghetouri, lagăre de concentrare și de exterminare, precum și prin alte forme de violență și persecuție.
Asta-i.
La moment

Ultimele
- Jocuri planetare
- Trump se împrietenește cu Putin și schimbă direcția lumii
- Jocuri planetare
- Trump se împrietenește cu Putin și schimbă direcția lumii
De bun simț
Mulțumit că a fost pupat în dos de câteva duzini de lideri de talie mondială, președintele Trump decide să amâne celebrele tarife anunțate cu pompă de ziua eliberării. Acum nu pentru că zeci, sute de companii americane care produc competitiv folosind mâna ieftină din lumea a treia s-ar fi văzut în pragul falimentului, sau măcar în dificultate extremă, nuuu, nici vorbă, dar ce să facă și el dacă umilii lideri ai lumii s-au perindat pe la reședința regală să-i ceară scuze și îndurare, iată, îi iartă pentru 90 de zile.
Dar, ce să vezi, impertinenta Chină nu dă doi bani pe augustul posterior, nu face turul pe la Mar-a-Lago, ba mai mult difuzează filmulețe indecente cu fabricuțe din China care manufacturează la greu materiale electorale pentru campaniile din 2020 și 2024 ale lui Trump. Bune la preț și netaxate, of course!
Tras de urechi de triștii miliardari și de mai marii bursei, Trump face o chestie cu care românii sunt familiarizați de mult: dă o lege idioată, după care publică inevitabilele de norme de aplicare. Care mai de care mai ciudate și mai contradictorii. Deocamdată apar scutiri pentru telefoane și calculatoare. (Apple, Dell, Microsoft știu de ce 🙂 )
Apoi semiconductorii, panourile fotovoltaice și alte electronice. Puțină flexibilitate, mon cher! Pun pariu că de Anul Nou și jucăriile vor fi scutite. Și altele în funcție de ce crize s-or mai arăta. Ar trebui ca cineva din afara cercului de yes-meni, să-i spună președintelui Trump și să-i repete, până pricepe vorba aia veche, de pe timpul lui Clinton: IT’S THE ECONOMY, STUPID!
Dar, după cum se prezintă fauna din jurul președintelui, slabe șanse.

Lucrurile stau cam așa: Trump arunca un procent de 104% taxe pentru mărfurile care vin din China. China răspunde cu un procent de 84% taxe vamale pentru toate mărfurile americane care intră în China, în creștere de la 34%, cât erau inițial.
Titlurile de trezorerie americane scad brusc; e clar că investitorii nu mai au încredere nici în cele mai sigure active ale lor, având în vedere că consecințele pe piața globală declanșate de tarifele americane forțează o goană către siguranța banilor lichizi.
Jack Chambers, strateg senior la compania ANZ din Sydney, zice: „Ce se întâmplă nu mai ține cont de datele fundamentale acum. Este vorba despre lichiditate” și are dreptate, obligațiunile americane pe termen lung sunt vândute intens de fondurile speculative.
Marile companii americane care inițial au sprijinit campania electorală a lui Donald Trump și l-au subvenționat masiv se vor confrunta cu un adevărat dezastru, mai ales pentru Tesla, dar și pentru Amazon, Meta și Apple. După ce au făcut donații de milioane de dolari, directorii miliardari din tehnologie și finanțe își văd acțiunile companiilor prăbușindu-se. Apple, într-un efort remarcabil, aduce cinci avioane pline de telefoane mobile fabricate în China, tocmai pentru a evita tarifele imense impuse de președintele american.
Între timp, cu caracteristica-i diplomație, președintele Trump declară: „Aceste țări ne sună, mă pupă în fund. O fac. Ele mor de nerăbdare să ajungă la o înțelegere. Vă rugăm, vă rugăm, domnule, ajungeți la o înțelegere. Fac orice. Fac orice, domnule”, declara acesta.
O fi adevărat, n-o fi? Foarte posibil, având în vedere proverbiala sinceritate a președintelui Trump. 🙂
În America, toate se vor scumpi, avertizează economiștii. Consumatorii americani se vor confrunta cu o creștere a prețurilor la aproape toate produsele, de la haine, pantofi, alimente, vin, articole de uz casnic. Și asta nu e totul, se pare că în curând vor intra în vigoare taxe pentru importurile de produse farmaceutice, una din puținele categorii de bunuri care încă nu au fost lovite de noile taxe.
Dar hei, sunt și vești bune. Prețul petrolului a scăzut sub 60 USD pe baril, ceea ce înseamnă că, dacă lucrurile vor continua, și se pare că vor continua, în curând economia Rusiei va deveni nesustenabilă. De aici și reacția nervoasă a Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse: „Ultima decizie a Casei Albe din domeniul vamal (…) încalcă regulile fundamentale ale Organizației Mondiale a Comerțului și arată că Washingtonul nu se consideră obligat să respecte normele dreptului comercial internațional”, zice aceasta.
Vezi tot…E clar că în acest context Putin îl ignoră total pe Trump relativ la ceea ce se întâmplă în Ucraina și respinge orice acord de pace inițial convenit de președintele american împreună cu ucrainenii. Bombardamentele continuă intens de ambele părți.
Toată hărțuiala asta poate escalada și e probabil să escaladeze până la momentul în care chinezii vor pune restricții serioase pe exportul de pământuri rare către America. Și în acel moment, o mare bubuială ar putea începe fie în Ucraina, fie în Groenlanda.
Între timp, riscul de recesiune globală crește exponențial. Băncile internaționale importante au început să ajusteze prognozele după cum urmează: Goldman Sachs a revizuit de două ori riscul de recesiune pentru Statele Unite în decurs de două săptămâni, crescându-l de la 20% la 45%; în mod similar, JP Morgan a estimat că probabilitatea unui declin economic global este acum de 60%. De asemenea, noile taxe vamale ar putea reduce PIB-ul SUA cu aproximativ 1,3%, ceea ce ar afecta grav comerțul global. Comerțul din SUA reprezintă 15% din comerțul mondial, iar efectele negative asupra economiilor externe vor avea un impact semnificativ asupra restului lumii.
Cam astea-s perspectivele. Continuăm să așteptăm oprirea în 24 de ore a războiului din Ucraina promisă de mărețul președinte Trump în campania electorală.
La final să remarcăm:
- Într-o mișcare cel puțin ciudată, USR-ul retrage sprijinul politic al doamnei Lasconi, lucru care ar putea să-i mai aduca niste procente în sondaje 🙂
- Tăcerea mormântală a diasporei românești din America. Dacă până acum o luna, două, curgeau comentariile sarcastice la adresa lui Trump, de o vreme mucles, mucles, probabil pățiții dizidenți politic de pe vremea lui Ceausescu isi tem fie green card-ul, fie pentru cei naturalizați retragerea cetățeniei, dacă nu se dovedesc a fi buni americani, respectuoși cu președintele lor. 🙂 ICE (poliția americană pentru emigrări) are un birou nou-nouț pe malurile Dâmboviței. Frica se răspândește in America și nu-i a bună.
Vehiculele de luptă Stryker, esențiale pentru Armata SUA, se confruntă cu provocări neașteptate din cauza locului lor de producție. Contrar așteptărilor, aceste mașini vitale nu sunt fabricate pe teritoriul american, ci în Canada. (de aici)
Programul Stryker se află într-o situație dificilă din cauza unor decizii recente ale administrației de la Washington. Concret, noile tarife de 25% impuse de administrația Trump asupra automobilelor produse în Canada vor afecta direct aceste vehicule militare.
Stryker-urile sunt produse de General Dynamics Land Systems Canada într-o fabrică din Ontario. Cu nouă brigăzi de luptă Stryker și peste 4.400 de vehicule în diverse configurații, impactul acestei decizii asupra flotei americane este semnificativ. Începând cu 2 aprilie, această uzină și toate vehiculele produse acolo vor fi supuse tarifelor de 25% impuse de administrația Trump asupra automobilelor fabricate în Canada.
Situația evidențiază o vulnerabilitate strategică importantă: dependența armatei SUA de producția externă pentru echipamente critice de luptă. În absența unor capacități de producție interne, întreaga flotă Stryker va fi afectată până la identificarea unei soluții alternative.
Stryker reprezintă un compromis între unitățile de infanterie ușoară și tancurile grele, oferind un echilibru între mobilitate, protecție și putere de foc.
Vezi tot…Producția sa în Canada se datorează faptului că Pentagonul a ales designul Stryker pe baza LAV III canadian, care, la rândul său, este derivat din familia de blindate Piranha, la bază elvețiană. Mașinile de luptă Stryker au fost folosite pe scară largă în războiul din Irak (2003), în Afganistan și, mai recent, în războiul din Ucraina, demonstrându-și eficiența atât în războiul convențional, cât și în operațiunile asimetrice.
Această dezvoltare neașteptată ridică întrebări serioase despre securitatea aprovizionării și autonomia militară a SUA, subliniind necesitatea de a reconsidera procedura de aprovizionare pentru echipamentele militare esențiale. Noile tarife impuse de administrația Trump asupra automobilelor fabricate în Canada afecteaza nu doar producția de noi unități, ci și lanțul de aprovizionare pentru întreaga flotă existentă de Stryker.
Astfel, administrația americană va trebui să găsească o soluție rapidă, având în vedere că Stryker rămâne o componentă esențială a capacității SUA de a purta război. Ceva de genul instrucțiunilor de aplicare a legii de la noi, dacă tot e ca americanii să învețe ceva de la români.
Ambasada Americii ne trage discret de urechi și reposteză pe X părți din discursul lui Vance vis-a-vis de „șubrezenia” motivelor înlăturării lui Georgescu din cursa prezidențială. Interesant este că asta se întâmplă după o perioadă destul de lungă în care am fost lăsați în pace de Elon Musk și cățelul Mario Nawfal. Între timp – vorba lui Marin Sorescu – se întâmplă ceva. Ce anume? Să le luăm pe rând.
- Președintele Trump anunță – cum altfel? – succes după succes în negocierile de pace cu rușii. Ah, și spune că a fost sarcastic atunci când a menționat că va termina războiul în 24 de ore; rămâne de văzut când va avea loc următoarea serie de sarcasme ale președintelui.
- Steve Witkoff, emisarul special al președintelui pentru Orientul Mijlociu i-a spus lui Tucker Carlson, fostul prezentator rusofil de la Fox News, în podcastul acestuia, că pravoslavnicul Putin s-ar fi rugat pentru sănătatea lui Trump după tentativa de asasinat, prin urmare acesta ar fi un „om bun” 🙂
- Planul de pace funcționează perfect, rușii și ucrainenii se bombardează într-o veselie, și progresele în negocieri sunt fantastice; e drept, mai ard niște depozite, mai mor niște ucraineni, dar acestea sunt detalii, pierderi colaterale nesemnificative.
- Judecătorii „activiști” care blochează deciziile trumpiste sunt puși la zid, li se cere destituirea, ba chiar se încearcă ignorarea hotărârilor date. Curtea Supremă a Statelor Unite îl atenționează pe președintele Trump, spunându-i că nu este îndreptățit să ceară demiterea unui judecător federal.
- Americanii, cel puțin cei mai înstăriți, își fac un plan de evacuare din propria țară, prin obținerea unei a doua cetățenii. De aici. De ce? Pandemia s-a încheiat, însă sentimentul de incertitudine persistă. Acesta a fost accentuat de tragedii specifice Statelor Unite: atacuri armate în școli și evenimente precum asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie. Schimbările climatice, manifestate prin uragane și incendii, au afectat profund proprietarii, inflația a preocupat investitorii, iar regimul Trump a făcut ca scena politică să pară complet imprevizibilă. Rezultatul? O remarcabilă fugă după pașapoarte europene, australiene, canadiene chiar.
În plus, filmulețele lui Georgescu în care acesta pune sub semnul întrebării autenticitatea tentativei de asasinat asupra lui Trump, împreună cu afirmațiile malițioase la adresa lui Vance, au mai domolit tentația administrației americane de a mai lovi în Europa prin aruncarea în derizoriu a democrației din România. Dar în lipsa lui Georgescu, Simion este preferatul Moscovei, deci e timpul ca ambasada Americii să-și facă numărul…
Vezi tot…Și pe platforma X, o tăcere asurzitoare cu privire la demonstrațiile din Serbia, Ungaria și, mai nou, din Turcia. Ba chiar, conturile și vocile opoziției sunt blocate online. Libertatea cuvântului în stilul Elon Musk! Plus hărțuirea posesorilor de Green Card la reîntoarcerea în țară. Ah, și România în programul Visa Waiver reanalizată.
Vești proaste pentru cei care ar mai dori să viziteze America în viitorul apropiat. Rămâne de văzut cum vor reacționa americanii normali la această tornadă de evenimente. Și câte ouă mai au în dotare. La propriu, dar și la figurat! 🙂
…mai că mi se face dor de discursurile lui Nea Nicu (Ceaușescu, pentru cei mai tineri), în care cizmarul nu contenea să pomenească de „neamestecul în treburili interne ale popoarelor”.
Adică, pe bune? Ineptul ăsta de Vance e îngrijorat de democrația din Europa? Dar de asaltul Capitoliului de la el din țară și de grațierea redneck-urilor, numa’ că parte din ei să ajungă din nou la pușcărie, nu are nimic de zis? Dar de aproape miliardul de USD, plătit de Fox News ca despăgubire pentru susținerea minciunilor colportate de numitul Trump în campania electorală de acum patru ani, mucles?
Dovezi șubrede, zice Vance. Dar despre dovezile inexistente în baza cărora o țară a fost trecută prin foc și sabie, nimic, nimic? Că până în ziua de azi nici o bucățică din pretinsele arme de distrugere în masă ale lui Saddam n-a fost găsită… Și apropo de dovezi șubrede, ia aruncă o privire aici domnule Vance! Asta pentru idioții utili care susțin că nu sunt dovezi… Ce-am fi vrut, să-l prindem asupra faptului pe Putin postând pro Georgescu ? Și poate o analiză similară ar putea fi facută și pentru ultimele alegeri din America, ce ziceți domnule Vance? …alea pe care le-ați câștigat. Sau poate nu vă convine 🙂
În realitate, pe Vance îl doare fix în cot de democrația din România. Baiul este că anularea alegerilor de la noi poate fi un exemplu prost și pentru alegerile din Germania, unde tejghetarii de la Casa Albă susțin AfD-ul în draci. De ce? Pentru că AfD-ul este anti-UE și ce politică mai potrivită decât divide et impera poate să aibă America, ca să facă țăndări Uniunea Europeană? Și s-o încalece economic, bineînțeles.
Gând la gând cu bucurie zice Putin, și iaca cum imperialismul de toate culorile își dă mâna peste Atlantic și peste nefericitul bătrân continent. Scos pare-se, și de la masa negocierilor pentru Ucraina, umilit și cel mai probabil obligat să accepte o soluție de securitate nu chiar favorabilă, ca să folosim un eufemism. 🙂
După primul șoc, de manual reacția Chinei, mai-mai că nu le-o zice americanilor pe șleau, mă, avem și noi vasalii noștri, dar nu ne batem joc chiar în halul ăsta de ei… Să traducem, America contra cost, ia sub pulpana ei Ucraina, sau cât mai rămâne din ea. În rest, dacă vreo țară europeană ar fi cumva de folos tejghetarului șef de la Casa Albă, okay, negociem cu banii jos, altfel, adio și un praz verde…
NATO? No way. Trebuie redimensionat. De preferință de Musk, cu profesionista echipa de la DOGE.
Schimonosita față a lui Captain America in plain view. Să vedem pe unde-și scoate cămașa staff-ul de la Hollywood.
Pe marginea terenului, se pregătește maestrul Ip Man, sau cum să zic mai pe înțelesul vremii, Captain China 🙂
Pronostic: discursul lui Vance a făcut mai mult rău decât bine AfD-ului. Adică să cerți o nație până la limita insultei, ar trebui să aibă consecințe. Vom vedea.
Și să fim bine înțeleși, nu înseamnă că Uniunea Europeană nu are partea de vină. O, și încă cum, mediocritatea liderilor, obtuzitatea și naivitatea clasei politice, politicianismul ieftin, burghezia de la Bruxelles cu fundul în două luntri. Ei, acum au de ales care luntre. Și pentru că geografic suntem în Europa, și noi la fel. Luna mai e aproape.
… să răspundă la întrebari care nu-i convin. Pe principiul nu pot eu să vă prostesc pe cât sunteți voi de proști, întrebat la podcastul lui Liviu Mihaiu dacă este sau a fost ofițer acoperit, dl. Georgescu, ofuscat declară că nu a venit să răspundă la asemenea întrebări, și că nu-l interesează. Probabil că întrebarea nu făcea parte din desfășurătorul aprobat inițial, și de, Liviu Mihaiu nu-i chiar Anca Alexandrescu de la Realitatea.
De ce nu dorește să răspundă dl. Georgescu, nu-i greu de bănuit. Dacă ar fi negat pur și simplu, conștient de propriul trecut, mai devreme sau mai târziu ar fi fost prins cu minciuna. Iar dacă ar fi recunoscut, hmm…, consecințele ar fi fost iremediabile. Așa, mai bine nu-l interesează întrebările inadecvate….
Asta explică și de ce dânsul are oroare să dea ochii cu presa independentă (dovadă episodul de B1 TV)
Sunt multe întrebări care pe dl. Georgescu nu-l interesează, dar, ce să vezi, pentru unii alegători mai ai dracului 🙂 intrebarile și mai ales răspunsurile, sunt chiar de interes.
Cum ar fi de exemplu, lista văduvelor care au sărit cu bănuțu’ să-i finanțeze campania electorală din primul tur…
Sinteza de știri
DEZBATERE ELECTORALĂ. Un interviu cu George Simion. În direct la Cătălin Striblea la Europa FM. Urmăriți și judecați.

Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale, a anunțat că a depus o cerere la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) pentru a obține toate documentele din dosarul său legat de fosta Securitate. El a promis să facă publice aceste documente.
Antonescu a comentat situația, spunând: "Credeam că au trecut timpurile bârfelor și denunțurilor. Se pare că m-am înșelat." El a adăugat că această solicitare vine ca răspuns la un atac recent împotriva sa.
Cererea sa a fost înregistrată la CNSAS cu numărul P1033/25/16.04.2025. Antonescu a declarat pe Facebook că va face publice documentele primite, considerând acest lucru ca fiind normal.
El a mai adăugat: "Așa cum nu m-am temut de fosta Securitate, nu mă tem nici de noii securiști. România merge înainte!"
Această acțiune vine după ce CNSAS a raportat că Antonescu a dat o declarație la Securitate în 1988 despre un prieten apropiat, dar că nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securității. Ca răspuns, Antonescu a negat vehement orice colaborare cu Securitatea și a cerut CNSAS să facă publică declarația menționată.
El a insistat că nu a fost niciodată colaborator al Securității și nu a făcut Poliție Politică, afirmând că singura sa interacțiune cu Securitatea a fost în calitate de persoană urmărită.
Aleasa republicană Marjorie Taylor Greene, o susținătoare ferventă a fostului președinte Donald Trump, a efectuat tranzacții bursiere semnificative cu puțin timp înainte ca Trump să anunțe o suspendare temporară a unor taxe vamale. Acest fapt a generat suspiciuni privind posibila utilizare a informațiilor privilegiate de către administrația Trump și apropiații săi.
Conform unui document oficial, Greene a cumpărat acțiuni în valoare de zeci de mii de dolari la companii din domeniul tehnologiei și farmaceutic, precum Apple, Amazon și Merck, în zilele de 8 și 9 aprilie. Suma totală investită se situează între 21.000 și 315.000 de dolari. În același timp, ea a vândut obligațiuni ale Trezoreriei americane în valoare de 50.000 până la 100.000 de dolari.
În dimineața zilei de 9 aprilie, înainte de deschiderea bursei Wall Street, Trump a postat pe platforma sa TruthSocial mesajul "este momentul să se cumpere". Câteva ore mai târziu, el a anunțat suspendarea pentru 90 de zile a taxelor vamale suplimentare impuse mai multor țări, cu excepția Chinei. Această decizie a provocat o creștere semnificativă a bursei.
Legislatorii americani au dreptul să investească la bursă, dar sunt obligați să raporteze tranzacțiile în termen de 30 de zile, ceea ce Greene a făcut luni, 15 aprilie.
Aceste evenimente au stârnit îngrijorări în tabăra democrată. Șase senatori democrați au solicitat Securities and Exchange Commission (SEC), autoritatea de reglementare a piețelor financiare din SUA, să investigheze dacă anunțurile privind taxele vamale au îmbogățit pe nedrept apropiații administrației Trump în detrimentul publicului american.
Casa Albă a respins acuzațiile, susținând că mesajul președintelui avea doar scopul de a liniști publicul și de a asigura americanii cu privire la securitatea lor economică.
SEC, al cărei președinte Paul Atkins a fost numit de Trump în decembrie, nu este obligată să răspundă favorabil acestei cereri de anchetă. Situația rămâne sub observație, alimentând dezbaterea privind etica tranzacțiilor bursiere ale oficialilor guvernamentali și folosirea potențială a informațiilor privilegiate.
În Duminica Floriilor, orașul ucrainean Sumi a fost ținta unui atac devastator din partea Rusiei, considerat cel mai grav incident împotriva civililor din 2025. Conform rapoartelor serviciilor de urgență, atacul s-a soldat cu cel puțin 34 de victime și 117 de răniți.

Președintele Volodimir Zelenski a condamnat vehement acest act, subliniind că atacul a vizat civili care își desfășurau activitățile zilnice obișnuite. El a caracterizat acțiunea ca fiind una inumană, comisă de "un nenorocit".
Impactul atacului a fost amplificat de lovirea unui autobuz plin de pasageri. Imagini șocante circulă pe rețelele sociale, arătând urmările tragice ale bombardamentului: victime pe străzi, vehicule distruse și clădiri în flăcări.
În contextul acestor evenimente, Zelenski l-a invitat pe președintele american Donald Trump să viziteze Ucraina înainte de a negocia orice acord cu Rusia privind încheierea conflictului. Într-un interviu acordat CBS, liderul ucrainean a subliniat importanța ca Trump să vadă personal situația din teren, inclusiv impactul asupra civililor și infrastructurii.
Donald Trump, care și-a asumat rolul de mediator între Kiev și Moscova, a caracterizat atacul rusesc drept o "greșeală" a lui Putin, fără a oferi detalii suplimentare. El a subliniat gravitatea situației, descriind-o ca fiind "oribilă".
Zelenski a făcut apel la comunitatea internațională pentru un "răspuns puternic", subliniind că pacea nu poate fi atinsă fără a exercita presiune asupra Rusiei. El a remarcat că diplomația singură nu a reușit să oprească agresiunea militară.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Președintele francez Emmanuel Macron a evidențiat necesitatea urgentă a unei încetări a focului, acuzând Moscova de ignorarea vieților umane și a eforturilor diplomatice ale lui Trump. Premierul britanic Keir Starmer și-a exprimat indignarea față de atacurile asupra civililor din Sumi, cerând o încetare imediată și necondiționată a ostilităților.
La nivel european, ministrul de externe Kaja Kallas a interpretat atacul ca o dovadă a intenției lui Putin de a continua conflictul, solicitând UE să intensifice presiunile asupra Moscovei. Polonia, un susținător constant al Ucrainei, a criticat Rusia pentru că își bate joc de eforturile de pace ale administrației Trump.
Friedrich Merz, viitorul cancelar german, a catalogat fără echivoc acțiunile Rusiei drept "crimă de război", reflectând poziția fermă a Germaniei față de agresiunea rusă.
Donald Trump a denumit ziua în care a semnat ordinul „ziua eliberării” pentru America, afirmând că: „va rămâne pentru totdeauna ca ziua în care industria americană a renăscut, ziua în care destinul Americii a fost recuperat și ziua în care am început să readucem prosperitatea în America”.
Trump a prezentat un grafic care detaliază taxele reciproce impuse, printre care se numără 20% pentru bunurile din Uniunea Europeană, 34% pentru produsele din China, 46% pentru cele din Japonia, 32% pentru importurile din Taiwan și 25% pentru cele din Coreea de Sud.
El a subliniat că, în fiecare dintre aceste cazuri, taxele ar fi putut fi semnificativ mai mari, dar a ales să implementeze taxe reciproce „mai blânde”, care sunt doar jumătate din cele aplicate de partenerii comerciali.
Președintele SUA a adăugat că țările care doresc acces pe piața americană vor trebui să „plătească pentru acest privilegiu”, menționând că a promovat această politică pe parcursul campaniei sale prezidențiale de anul trecut și că „astăzi, această promisiune a fost onorată”.
Reacția globală
Taxele impuse de americani reprezintă „o lovitură semnificativă” pentru economia globală, iar Uniunea Europeană ia măsuri de contracarare, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.„Am finalizat deja primul pachet de contramăsuri ca răspuns la taxele pentru oțel [...] și acum ne pregătim pentru noi contramăsuri pentru a ne proteja interesele și afacerile în cazul în care negocierile nu vor avea succes”, a adăugat von der Leyen.
Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Taipei a menționat că Taiwanul intenționează să inițieze „negocieri serioase” cu Washingtonul. Cipurile semiconductoare, un sector în care Taiwanul deține o poziție dominantă și care a generat tensiuni între Washington și Taipei, nu au fost incluse în lista de taxe.
În același timp, China a solicitat Statelor Unite să anuleze „imediat” noile taxe și a cerut „dialog”. Ministerul chinez al Comerțului a avertizat că aceste taxe „pun în pericol dezvoltarea economică globală”.
„China se opune ferm acestei acțiuni și va lua măsuri decisive pentru a-și proteja drepturile și interesele”, a afirmat un purtător de cuvânt al guvernului de la Beijing.
Premierul australian, Anthony Albanese, a spus că majorările taxelor de import sunt nejustificate.
„Președintele Trump s-a referit la taxele reciproce. O taxă reciprocă ar fi zero, nu 10%. Taxele administrației nu au nicio bază logică și merg împotriva bazei parteneriatului dintre cele două națiuni. Acesta nu este acțiunea unui prieten”, a spus premierul australian.
Taxele impuse de SUA sunt „extrem de regretabile” și vor avea un impact negativ asupra economiei americane, a afirmat ministrul japonez al Comerțului, Yoji Moto. Acesta a subliniat că majorările anunțate de Trump, inclusiv o taxă de 24% pe importurile din Japonia, ar putea submina capacitatea companiilor japoneze de a investească în SUA.
În ceea ce privește Marea Britanie, ministrul britanic al Comerțului, Jonathan Reynolds, a declarat că nu se intenționează o ripostă imediată, având în vedere că SUA este aliatul său cel mai apropiat. El a menționat că abordarea lor este să rămână calmi și să colaboreze pentru a atenua impactul anunțurilor recente.
Recente

Cei mai mari dinozauri carnivori și ierbivori care au existat vreodată
Dinozaurii fascinează imaginația noastră cu dimensiunile lor impresionante și anatomia unică. În acest articol, vom explora cei mai mari zece dinozauri carnivori și ierbivori care

Cele mai distrugatoare arme neconventionale, non-nucleare
Deși aceste arme sunt non-nucleare, ele au capacitatea de a provoca distrugeri semnificative în rândul populațiilor civile și de a influența condițiile de război. Impactul

Minciuni (dovedite) care au zguduit lumea
În zilele noastre propaganda este la știri – practic în fiecare zi. Li se spun eufemistic – fake news, dar ele de fapt sunt minciuni

Experimentul „UNIVERSE 25” – sau de ce ar avea omenirea nevoie de război
Experimentul ‘Universe 25’ este unul dintre cele mai tulburătoare studii din istoria științei, realizat de cercetătorul american John Calhoun între 1958 și 1962. Calhoun a

Pisica lui Schrödinger: Un joc de noroc într-o cutie
Pisica lui Schrödinger reprezintă un experiment mental renumit care demonstrează conceptul din fizica cuantică conform căruia particulele foarte mici pot fi în două stări simultan

Cel mai bătrân arbore viu din lume
Methuselah, un pin din specia Pinus longaeva, este cel mai bătrân copac viu cunoscut din lume, situat în Munții Albi din California. Având peste 4.800

Cea mai grasă persoană din toate timpurile. Mai mult de o jumătate de tonă!
Jon Brower Minnoch a fost cunoscut pentru că a avut una dintre cele mai mari greutăți corporale înregistrate vreodată. S-a născut pe 29 septembrie 1941

Record sinistru: trei ani neîntrerupți în fața televizorului. Asta da, audiență 👿
Cea mai lungă sesiune de vizionare a unei emisiuni in fata micului ecran: trei ani neintrerupti ! E drept că persoana respectivă a decedat în

IBM va lansa în anul 2025 cel mai mare computer cuantic realizat vreodată
După ce a reușit să demonstreze cu succes conectarea a două cipuri cuantice, IBM își propune acum un obiectiv și mai ambițios. Compania intenționează să

Cea mai Scumpă Cafea din Lume. Kopi Luwak, din excremente de civetă, detalii și secrete
Se găsește și în România. Vezi unde Rețetă de preparare Întrebări și răspunsuri (FAQ) Procesul exclusivist de producție al Kopi Luwak Kopi Luwak, cunoscută și

Aviz amatorilor: Rusia a testat cu succes tăierea accesului la internetul global în timp ce continuă să-și construiască internetul suveran
Kremlinul a restricționat accesul la internetul global în unele părți ale Rusiei, potrivit rapoartelor. Locuitorii din anumite zone ale Rusiei nu au putut accesa site-uri

Despre drone (FPV și nu numai)
Dronele FPV (First-Person View) reprezintă o inovație captivantă la granița dintre domeniul aeronauticii și al roboticii. Apărute mai degrabă ca hobby și susținute de entuziaști,