E cam așa: americanii, întotdeauna gata oricând să implementeze democrație, preferabil de la mare altitudine, au reușit în Iran și Venezuela două lovituri de imagine și de proiectare a forței. Bune amândouă, dar discutabile din punct de vedere militar. Precizia chirurgicală mai dă uneori cu virgulă în dreptul pagubelor colaterale și al rezultatelor concrete.
În Iran, de ex. nu-i deloc sigur că potențialul nuclear a fost distrus sau măcar redus semnificativ. În Venezuela, mai-marii petrolului îi cam dau cu „meh” împăratului portocaliu de la Washington DC. Și niciuna dintre lovituri n-ar fi reușit fără inside intelligence sau, mai pe românește, fără trădare din interior. Vorbim de cea mai veche „tehnologie” militară, singura care nu ruginește și nu are nevoie de update de software. De ce să te chinui cu planificare sofisticată când poți cumpăra un general nemulțumit cu promisiunea unei vile în Miami?
Și Trump zice că el e dreptul internațional. Miercuri seară, 7 ianuarie 2026, Donald Trump a acordat un interviu de aproape două ore pentru The New York Times. Patru reporteri, niciun consilier de comunicare. La un moment dat, reporterii l-au întrebat dacă există limite ale capacității sale de a folosi forța militară americană oriunde în lume.
Răspunsul a fost: „Yeah, there is one thing. My own morality. My own mind. It’s the only thing that can stop me.” („Da, există un singur lucru. Propria mea moralitate. Propria mea minte. Este singurul lucru care mă poate opri.”)
Și a continuat: „I don’t need international law. I’m not looking to hurt people.” („Nu am nevoie de drept internațional. Nu caut să rănesc oameni.”)
Când reporterii au insistat, întrebând dacă administrația sa trebuie totuși să respecte dreptul internațional, Trump a răspuns: „I do. It depends what your definition of international law is.” („Trebuie. Depinde care e definiția ta pentru dreptul internațional.”)
Acestea nu sunt declarații scoase din context. Sunt fragmentele centrale ale unui interviu în care președintele Statelor Unite a explicat, cu o claritate pe care rareori o întâlnim în politică, cum vede el lumea și locul Americii în această lume.
E fascinant cum dreptul internațional devine subit extrem de flexibil, ca o bandă de cauciuc, în funcție de cine ține capătul ei. Remarcabil cum Donald a dat cu flit tendinței marilor puteri de a-și acoperi faptele reprobabile cu o perdea de minciuni plauzibile. No need for that, pur și simplu dacă vreau eu, așa va fi. Ludovic al XIV-lea, „Regele Soare”, cu a lui „L’État c’est moi!”, pare doar un penibil precursor.
Între timp, se pare că ICE are licence to kill, no matter what, rușii cu ceva petroliere lipsă la inventar se simt cam decredibilizați (Dughin dixit) și exersează Orșenik pe amărâții de ucraineni, iar nemții... ei bine, nemții, încă de la invazia Crimeii, au mirosit ceva și, pe tăcute, se pregătesc la greu. Drone ieftine și performante, inteligență artificială, rachete de croazieră, tancuri reproiectate rapid după chix-ul primelor Leoparduri în Ucraina. Concurență la greu cu americanii. Drept pentru care Pentagonul, fără explicații, închide canalele de comunicație cu armata germană. Nice.
Da, în plus achiziționează de la Israel sistemul Iron Dome pe care il pun în funcțiune în timp record. Așa, pentru orice eventualitate.
La moment
Ultimul obstacol in calea pacii
Ultimele
- OPINIE: Marea șmecherie de la CCR sau cum s-a împiedicat Justiția de propriul portofel
- Decalogul manipulării (atribuit eronat lui Noam Chomsky, redactat de francezul Sylvain Timsit) dar neliniștitor de valabil
- OPINIE: Marea șmecherie de la CCR sau cum s-a împiedicat Justiția de propriul portofel
- Decalogul manipulării (atribuit eronat lui Noam Chomsky, redactat de francezul Sylvain Timsit) dar neliniștitor de valabil
De bun simț
- După ce s-a jucat de-a Rambo și l-a răpit pe Maduro sperând că petrolul va curge gratis, Trump a avut brusc revelația că marile corporații preferă profitul în locul aventurilor incerte, așa că Exxon i-a cam dat cu ‘meh’ invitației la investiții.
- Trump amenință acum că va pedepsi compania interzicându-i accesul exact în mlaștina financiară în care aceasta oricum refuza să intre.
WASHINGTON — Ceea ce trebuia să fie „afacerea secolului” pentru administrația Trump se transformă într-un conflict deschis între Casa Albă și Big Oil. După mutarea geopolitică șocantă de a-l extrage forțat pe Nicolas Maduro de la putere – o acțiune pe care președintele a justificat-o explicit prin nevoia de a securiza rezervele de petrol – Donald Trump se lovește de un obstacol neprevăzut: pragmatismul corporatist.
Euforia de la Washington, generată de „eliberarea” câmpurilor petrolifere venezuelene, s-a lovit brutal de realitatea din boardroom-urile marilor companii. Potrivit unor surse prezente la o întâlnire cu ușile închise care a avut loc săptămâna trecută la Casa Albă, directorii executivi ai coloșilor energetici nu au împărtășit entuziasmul președintelui.
Punctul culminant al tensiunilor a fost atins în relația cu Exxon Mobil, cea mai mare companie petrolieră din Statele Unite.
„Venezuela este neinvestibilă”
Conform informațiilor obținute de Reuters, CEO-ul Exxon Mobil, Darren Woods, ar fi aruncat o „bombă” retorică în mijlocul discuțiilor, etichetând actuala situație din Venezuela drept „neinvestibilă”. Argumentele industriei sunt strict economice, ignorând complet victoria politică a lui Trump: infrastructura PDVSA (compania de stat venezueleană) este în colaps total, securitatea la sol rămâne un coșmar logistic în ciuda schimbării de regim, iar petrolul venezuelean – deși abundent – este de tip extrapesant, fiind extrem de costisitor de extras și rafinat.
Reacția președintelui nu s-a lăsat așteptată. Aflat la bordul Air Force One, în drum spre Washington, Trump a lansat duminică seara un atac direct asupra companiei, sugerând că ar putea folosi pârghiile executive pentru a exclude Exxon din viitoarele contracte venezuelene.
Vezi tot…„Nu mi-a plăcut reacția Exxon”, a declarat vizibil iritat Trump reporterilor acreditați la Casa Albă. „Probabil voi fi înclinat să o țin pe Exxon departe. Nu mi-a plăcut reacția lor. Se comportă prea drăguț (n.r. – „acting too cute”).”
Sau cum nu pierdem nici o ocazie să ne facem de rahat.
Faptul că Nicușor Dan, în calitate de Președinte al României, primește niște mulțumiri neoficiale de la angajații serviciului civil de control al traficului aerian îl roade adânc pe jurnalistul Hillerin. Drept pentru care nu-l lasă conștiința patriotică și-l întreabă pe Mathias Volken, unul dintre cei doi purtători de cuvânt ai Armatei Elvețiene, dacă însoțirea avionului prezidențial e o simplă interceptare/escortare de rutină sau altceva.
Și primește răspunsul după cum urmează:
„Forțele Aeriene Elvețiene utilizează «live missions» pentru a efectua verificări aleatorii pentru a se asigura că informațiile furnizate în cererea de autorizare diplomatică corespund cu aeronava care survolează (tipul aeronavei, înmatricularea, ruta etc.).”
Aha, intră în orgasm gașca de la Gândul: nici vorbă de aprecieri, mulțumiri pentru „Mucușor”; rețineți, era vorba de Președintele României, nu de persoana Nicușor Dan.
Dar, surpriză! Nicușor Dan publică conținutul convorbirii, iar purtătorul de cuvânt al armatei din Elveția revine și zice:
- „Forțele Aeriene Elvețiene au escortat pentru scurt timp aeronava președintelui României în spațiul aerian elvețian, în cadrul unei «live mission», cu două avioane de vânătoare F/A-18.
- Angajații serviciului civil de control al traficului aerian Skyguide au profitat de această ocazie pentru a mulțumi, prin radio, delegației române pentru sprijinul acordat în legătură cu evenimentele tragice de la Crans-Montana. Cu câteva zile înainte, Forțele Aeriene Române fuseseră mobilizate pentru transporturi medicale în Elveția.
- Dorim să mulțumim României și celorlalte țări pentru sprijinul lor valoros în transferul aerian al pacienților către spitale specializate din întreaga Europă.”
Jurnalistul are brusc un coitus interruptus, o dă la întors și încearcă vag să lingă unde a scuipat.
”Ce nu trebuie, în niciun caz, să lăsăm să se întâmple în povestea asta, în disputa asta care tinde să devină delirantă între un președinte de țară și un ziarist, este să lăsăm pe cineva să folosească sau să mânjească în vreun fel un gest de solidaritate făcut, în cele din urmă, de România ca țară, nu ca administrație.”
Ceea ce îmi aduce aminte de un banc, încă de pe vremea lui Ceașcă.
Zice că un păcătos ajunge în Iad și i se propun mai multe versiuni de cazan cu smoală. Unul premium, pentru americani, cu smoală asistată de inteligența artificială și cu un drăcușor atașat lângă cazan, cu o bâtă mare în labă.
— Bine, bine, zice păcătosul, smoala e OK, da’ drăcușorul? La ce-i bun?
Scaraoțchi zice:
— Ăsta-i pentru cazul în care vreunul vrea să iasă; primește una peste cap să se învețe minte.
Apoi următorul cazan, cu o smoală mai fină, pentru francezi; normal, și paznicul cu bâta. Și tot așa, în fine, ajunge și la unul, mai la periferie, cu o smoală așa, mai rustică, cu gogoloașe și clăbuci.
— Ăsta-i pentru români, explică Scaraoțchi.
— OK, zice omul, da’ nu-l văd pe paznic, unde-i?
— Nu-i nevoie, zice diavolul. La ăștia, ori de câte ori încearcă unu’ să scoată capu’, se reped ceilalți și-l trag înapoi.
Domnu’ Hillerin, ce cazan de smoală preferați?
- Propaganda rusă a înghițit în sec și a realizat subit că poziția prezidențială nu te apără de trupele speciale americane, iar poza lui Putin cu Maduro a trecut brusc de la „alianță strategică” la „așa nu”.
- La Moscova se discută sotto voce despre faptul că buncărele și valiza nucleară sunt inutile dacă te trezești împachetat rapid de musafiri nepoftiți, livrat pronto cu o sticlă de apă în mână, între patru pereți nu prea confortabili.
Dacă până ieri propaganda rusă defila cu certitudinea tancului sovietic, capturarea fulgerătoare a lui Nicolás Maduro a reușit o performanță rară: a adus liniștea, apoi panica, în platourile televiziunilor de stat de la Moscova. Șocul de la Caracas s-a propagat instantaneu până la Kremlin, unde vechea fotografie de familie în care Vladimir Putin îi strângea mâna „colegului” venezuelean pare să fi devenit, brusc, o sursă de disconfort major.
Pentru prima dată, mașinăria de propagandă a Rusiei, obișnuită să rescrie realitatea după bunul plac, pare să fi rămas fără scenariu. În locul discursurilor triumfaliste despre „fortăreața Rusia”, pe ecrane și-au făcut loc, timid, dar vizibil, transpirația rece și o întrebare pe care nimeni nu îndrăznea să o rostească până acum: „Dacă i s-a întâmplat lui, i se poate întâmpla și Șefului?”.
Sfârșitul imunității: Când trupele speciale bat „nucleara” „Experții militari” de casă ai Moscovei, care de obicei mută armate imaginare pe hărți digitale, au început să discute deschis despre un scenariu de coșmar. Nu despre invazii cu divizii blindate, pe care Rusia s-a pregătit decenii să le respingă, ci despre operațiuni chirurgicale, rapide și umilitoare. Este o trezire dureroasă la realitate: buncărele, gărzile pretoriene și valizele nucleare nu te mai pot proteja de o extracție rapidă dacă adversarul controlează tot ce mișcă – de la sateliți la conturile bancare.
Vezi tot……o operație specială profesionistă asupra unei țări mai prăpădite pe care tocmai ți s-a pus pata. Care pată? Păi, un regim „neprietenos”, niște resurse minerale, rezerve semnificative de petrol și gaze, ceva trafic de narcotice (important ca imagine, dar nu esențial) și cam atât. Motivul? Niste acuzatii lingvistice, suficiente pentru o negare plauzibilă pe la ONU sau pe la alte comitete și comiții nesemnificative. Dovezi? Deocamdată canci.
Cum ar zice eliberatorul pe limba proprie – a lie in plain sight.
Rețeta? Având în vedere că țara aia nu prea are prieteni cu stare, dar totuși se cam ține cu coada pe sus, soluția optimă ar fi un atac masiv ( că e de unde! ) asupra punctelor cheie, militare și politice, apoi capturarea liderului și pregatirea noii ordini. Cu participarea inevitabilă a profitorilor și a cozilor de topor care nu pot lipsi de la fiesta. Și a opoziției. Urmează un regim muult mai prietenos, și democratic, of course.
Nu ca impotenții ăia de ruși, care se tot chinuie de vreo trei ani pe câțiva kilometrii pătrați, ca să nu mai zic că le scoate Zelenski limba de după gard.
Altfel bad, bad Maduro, dar adio drept internațional. Danemarca, watch out! Și să vedem cum reacționerază venezueleanul de rând. Ăla contează.
PS. Americanii zic că vor prezenta dovezi. Vedem. Până una alta, Rusia și China cam mucles.
- China operează „Skynet”, cea mai avansată rețea de supraveghere din lume, care utilizează sute de milioane de camere și inteligență artificială pentru a identifica și urmări cetățenii în timp real.
- Deși autoritățile o prezintă ca fiind esențială pentru siguranța publică, scara sa masivă a stârnit dezbateri globale intense privind dreptul la intimitate și libertățile civile.
China a implementat ceea ce experții consideră a fi cel mai complex și extins sistem de supraveghere video construit vreodată, o rețea națională denumită oficial „Skynet”. Infrastructura colosală se bazează pe sute de milioane de camere amplasate strategic în orașe, noduri de transport și spații publice, având capacitatea de a monitoriza activitatea populației în timp real. Orice asemănare de nume cu inteligența artificială din Terminator este pur întâmplătoare. 🙂
Elementul care distinge Skynet de sistemele convenționale este integrarea profundă a inteligenței artificiale și a tehnologiei de recunoaștere facială. Rețeaua poate identifica indivizi în doar câteva secunde, având capacitatea de a urmări deplasările acestora prin multiple locații și de a analiza tipare comportamentale complexe. Oficialii de la Beijing susțin că acest instrument este crucial pentru menținerea ordinii publice, fiind utilizat intens în prevenirea infracționalității, depistarea suspecților și localizarea persoanelor dispărute, aspecte esențiale în gestionarea unor metropole cu populații masive.
Vezi tot…- Donald Trump evită o invazie militară în Venezuela, optând în schimb pentru un asediu economic devastator, strângând restricțiile asupra exporturilor de petrol pentru a provoca un colaps umanitar.
- Acțiunile SUA, care includ coerciții maritime și sancțiuni ce lovesc economia venezueleană, riscă să destabilizeze întreaga regiune și să provoace o criză umanitară de proporții.
- Sancțiunile, deși percepute ca o alternativă non-violentă la război, generează suferință comparabilă, afectând profund populația civilă și evidențiind metodologia modernă de schimbare de regim.
Venezuela deține cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume, estimat la peste 300 de miliarde de barili, reprezentând aproximativ 18% din rezervele globale.
Întrebarea cu cea mai mare răsunet la Washington în acest moment este dacă Donald Trump va invada Venezuela. Realitatea mai liniștită și mult mai periculoasă este aceasta: probabil nu o va face. Nu pentru că ar păsa de viețile venezuelanilor, ci pentru că a găsit o strategie care este mai ieftină, mai puțin riscantă politic acasă și infinit mai devastatoare: războiul economic.
Venezuela a supraviețuit deja ani de război economic. În ciuda a două decenii de sancțiuni majore impuse de SUA, menite să sufoce economia țării, Venezuela a găsit modalități de a se adapta: petrolul a fost comercializat prin piețe alternative; comunitățile au dezvoltat strategii de supraviețuire; oamenii au îndurat lipsuri și greutăți cu creativitate și reziliență. Această rezistență este exact ceea ce administrația Trump încearcă să distrugă.
În loc să lanseze o invazie militară care ar provoca un val de proteste publice și o analiză intensă din partea Congresului, Trump pune accentul pe ceva mai insidios: asfixiere economică totală. Prin strângerea restricțiilor asupra exporturilor de petrol ale Venezuelei, principala sa sursă de venit, administrația Trump împinge în mod deliberat țara către un colaps umanitar de proporții.
În ultimele luni, acțiunile SUA în Marea Caraibilor, inclusiv hărțuirea și interceptarea tancurilor petroliere legate de Venezuela, semnalează o schimbare de la presiunea financiară la forța maritimă ilegală. Aceste operațiuni au vizat tot mai mult capacitatea Venezuelei de a-și transporta propriile resurse prin apele internaționale. Tancurile au fost întârziate, capturate, amenințate cu sancțiuni secundare sau forțate să schimbe ruta sub coerciție. Obiectivul este strangularea.
Aceasta este ilegală conform dreptului internațional.
Vezi tot…Sinteza de știri
BRUXELLES — Comisia Europeană a oficializat marți un pachet financiar masiv în valoare de 90 de miliarde de euro (aproximativ 105 miliarde de dolari) destinat Ucrainei, o mutare strategică menită să acopere golul lăsat de reducerea sprijinului american și să asigure supraviețuirea economică și militară a Kievului până în 2027.
Decizia vine într-un moment critic, la aproape patru ani de la debutul invaziei ruse, și marchează o schimbare de strategie a liderilor europeni. În locul unui „împrumut reparatoriu” complex, bazat pe activele rusești înghețate, UE a optat pentru un mecanism de creditare garantat direct de bugetul Uniunii, considerat mai rapid și mai sigur juridic.
O „plasă de siguranță” în fața retragerii SUA
Urgența acestui pachet este subliniată de datele Fondului Monetar Internațional (FMI), care estimează că Ucraina are nevoie de o finanțare totală de 135 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027. Cu un deficit bugetar care a atins deja 71,7 miliarde de euro în această primăvară și cu semnale clare de la Washington privind reducerea ajutorului, Europa devine principalul pilon de susținere al Kievului.
„Acest împrumut reafirmă angajamentul neclintit al Europei față de securitatea și apărarea Ucrainei”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă susținută pe 14 ianuarie. Oficialul a subliniat că intensificarea bombardamentelor rusești demonstrează că „Moscova nu dă niciun semn de remușcare sau de căutare a păcii”.
TEHERAN – Criza din Iran se adâncește dramatic, pe măsură ce bilanțul victimelor represiunii guvernamentale atinge proporții alarmante. Peste 2.400 de protestatari au fost uciși în confruntările violente declanșate pe 28 decembrie, iar temerile privind executarea deținuților amplifică tensiunile internaționale. Într-o țară izolată aproape total de un blocaj digital fără precedent, spitalele sunt copleșite, iar comunitatea internațională caută soluții urgente.
Bilanț sângeros: Cifrele terorii
Conform Human Rights Activists News Agency (HRANA), organizație americană de monitorizare a drepturilor omului, numărul total al deceselor a ajuns la 2.571. Dintre victime, 2.403 sunt protestatari, iar printre cei uciși se numără 12 copii și nouă trecători. În același timp, represiunea a vizat și forțele guvernamentale, înregistrându-se 147 de decese în rândul acestora.
Pe lângă pierderile de vieți omenești, HRANA raportează o campanie masivă de arestări, cu 18.434 de persoane reținute. Organizația semnalează practici abuzive, inclusiv 97 de cazuri confirmate de confesiuni obținute sub tortură și difuzate public. Aceste date, avertizează activiștii, ar putea fi doar vârful aisbergului, având în vedere cenzura strictă impusă de regim.
Pentru prima dată de la izbucnirea protestelor, Teheranul a recunoscut parțial amploarea dezastrului. Un oficial iranian a admis, sub protecția anonimatului, pentru Reuters, că aproximativ 2.000 de persoane au fost ucise, o cifră care confirmă gravitatea situației, deși rămâne sub estimările independente. Imagini șocante provenite din morgile capitalei susțin acuzațiile privind utilizarea excesivă a forței letale.
TEHERAN — Bilanțul protestelor violente care au cuprins Iranul în ultimele două săptămâni devine tot mai dramatic. Pe fondul unei represiuni interne severe și al unei blocade informaționale digitale, organizațiile pentru drepturile omului raportează sute de victime și mii de arestări, în timp ce tensiunile dintre Teheran și Washington ating un nou punct critic.
Bilanț sângeros și represiune Organizația pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, a confirmat un bilanț tragic al ultimelor două săptămâni de revolte: 490 de protestatari uciși și peste 10.600 de persoane arestate. Violențele nu au ocolit nici forțele de ordine, înregistrându-se 48 de decese în rândul membrilor aparatului de securitate.
În ciuda evidențelor prezentate de canalele de Telegram care monitorizează situația și care au difuzat imagini cu victimele represiunii, oficialii iranieni au decretat trei zile de doliu național fără a recunoaște responsabilitatea forțelor de securitate. Mai mult, autoritățile au convocat jurnaliștii locali pentru a le interzice raportarea evenimentelor, încercând să impună o tăcere mediatică totală.
TEHERAN — Tensiunile sociale din Iran au atins un nou punct critic în cea de-a 12-a noapte consecutivă de proteste, marcând o escaladare semnificativă a revoltei împotriva regimului teocratic condus de ayatollahul Ali Khamenei. În premieră de la izbucnirea mișcării de stradă, manifestațiile s-au extins în Tabriz, unul dintre cele mai importante orașe ale țării, în timp ce autoritățile au recurs la o blocadă digitală totală.
„Cortina de fier” digitală Într-o încercare de a opri coordonarea protestatarilor și diseminarea imaginilor cu revoltele, regimul de la Teheran a deconectat țara de la rețeaua globală de internet. Grupul de monitorizare NetBlocks a confirmat că incidentul face parte dintr-o serie de măsuri de cenzură menite să obstrucționeze dreptul la comunicare într-un moment critic. Datele Cloudflare Radar indică faptul că, începând cu ora locală 22:15, Iranul a devenit practic izolat digital.
Revolta se extinde: Tabrizul iese în stradă În ciuda blocadei informaționale, protestele continuă să se intensifice, alimentate de apelurile lui Reza Pahlavi, fiul ultimului Șah al Iranului. Acesta i-a îndemnat pe cei peste 91 de milioane de iranieni să continue lupta împotriva regimului islamic.
Mesajul său a rezonat puternic în nord-vestul țării. Potrivit Iran International, locuitorii din Tabriz au ieșit pentru prima dată în stradă, scandând „Trăiască Șahul!”. Scene similare au fost raportate în orașul Gorgan, în timp ce la Khorramabad situația a devenit violentă: protestatarii au incendiat biroul guvernatorului local și au fluturat drapelul național anterior Revoluției Islamice din 1979.
KIEV / LIOV — 9 ianuarie 2026. Rusia a declanșat în noaptea de joi spre vineri unul dintre cele mai violente atacuri aeriene din ultima perioadă, vizând infrastructura critică și zone civile de pe întreg teritoriul Ucrainei. Bilanțul provizoriu indică patru morți și zeci de răniți, în timp ce utilizarea unei rachete balistice hipersonice asupra orașului vestic Liov marchează o nouă escaladare a conflictului.
Capitala, sub teroare și întuneric În Kiev, atacurile cu drone și rachete au început în jurul miezului nopții, lovind cartiere rezidențiale și obiective de infrastructură. Primarul capitalei, Vitali Kliciko, a confirmat decesul a patru persoane, inclusiv un medic, și rănirea altor 19, printre care se numără patru cadre medicale.
„Există daune majore la infrastructura critică. În unele zone ale orașului sunt pene de curent și apă”, a declarat edilul. Întreruperile de energie au afectat și circulația metroului, care a servit drept adăpost pentru mii de civili, în timp ce afară temperaturile au coborât până la -5 grade Celsius.
Situația este critică și în regiunea Dnipropetrovsk, unde bombardamentele au lăsat aproximativ 250.000 de gospodării fără energie electrică, în condiții de iarnă severă.
Recente
Cele mai ridicate, cele mai scăzute, temperaturi extreme pe glob
Temperaturile extreme sunt fenomene meteo majore care pot avea un impact semnificativ asupra vieții și economiei. Aceste variații extreme de temperatură pot provoca daune economice,
Cu aproape 40.000 USD câștigați într-o săptămână, AI învinge agenți de bursă profesioniști – faceți cunoștință cu Galileo-FX
Un nou robot de tranzacționare bazat pe inteligența artificială, disponibil la prețul de 450 USD, poate fi utilizat pe orice sistem de operare Windows. Deși
Cele mai periculoase trenuri din lume
Călătoriile cu trenul pot oferi experiențe memorabile, dar unele rute se distanțează de standardele de siguranță datorită condițiilor extreme de mediu și a infrastructurii precar
Alderon Games acuză Intel că a vândut procesoare Raptor Lake „defecte”
Un dezvoltator de jocuri și-a exprimat nemulțumirea față de microprocesoarele Intel Core din generațiile a 13-a și a 14-a, etichetându-le drept „defecte”. Alderon Games, un
Dictatura digitală – rușii blochează serviciile VPN
Și prin asta accesul liber la informatii necenzurate. Cel puțin două servicii VPN au afirmat că autoritățile ruse au reușit să determine Apple să șteargă
Cele mai mari și devastatoare cutremure înregistrate vreodată
Cutremurele sunt evenimente tragice cu impact devastator asupra vietii umane. Impredictibile de cele mai multe ori, funcție de locația geografică pot face zeci de mii
Bătălia epică dintre o călugăriță și o viespe uriașă. Cine câștigă? Faceți jocurile, călugarița atacă!
Bătălia epică dintre o călugăriță și o viespe uriasă de pământ. Pentru că în foarte multe secvențe din filme de groază – mai nou multe
China dezvoltă arme cognitive și biologice avansate pentru a ținti potențial forțele din Taiwan
Abilități de război cognitiv China dezvoltă tehnologii care pot influența starea de vigilentă, pot induce somnul și pot afecta capacitatea de luare a deciziilor. Printre
GPT-4o DEZLĂNȚUIT! Versiune jailbreak ChatGPT numită „GODMODE GPT”
…realizată de un hacker care-si zice Pliny the Prompter. Anunțul a a fost făcut pe X, acesta declarând cu mândrie că GPT-4o, cel mai recent
Care este cel mai mare șarpe din lume ? Piton reticulat vs. Anaconda verde
Cu toate că poate nu v-ar face plăcere să îi întâlniti în timpul unei plimbări, frumusețea acestor creaturi este incontestabilă – indiferent de dimensiunea lor.
Cele mai scumpe (și mai mari) diamante din lume
Diamantele, cu strălucirea lor inconfundabilă și frumusețea lor irezistibilă, sunt printre cele mai prețuite și dorite pietre prețioase din lume. Ele sunt forme cristaline de
DragonFire – Marea Britanie testează o armă laser care poate lovi o monedă de la un kilometru
Ministerul Apărării din Marea Britanie a testat cu succes prima sa armă laser, numită „DragonFire”, concepută pentru a ținti și neutraliza dronele. Testele au demonstrat
